Glandele mamare îmbătrânesc mai repede decât celelalte organe
. (Photos.com)
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea California din Los-Angeles (UCLA) au descoperit că genomul uman este dotat cu un ceas biologic care este capabil să determine cu exactitate vârsta unui organ sau ţesut al organismului. S-a constatat, de asemenea, că nu toate organele corpului uman îmbătrânesc în acelaşi ritm şi că glandele mamare, la femei, sunt afectate mai serios de procesele degenerative legate de înaintarea în vârstă.
Steve Horvath, un profesor de genetică de la Şcoala de Medicină a UCLA a constatat că odată cu vârsta, în celulele umane se modifică nivelul de metilare (proces natural asociat modificărilor chimice produse în ADN). S-a dovedit că în funcţie de nivelul de metilare poate fi calculată vârsta ţesutului uman care, de cele mai multe ori, coincide cu vârsta cronologică a persoanei.
Studiul a mai demonstrat că în raport cu întregul organism, glandele mamare sunt organele cele mai ”bătrâne” ale corpului femeii.
”De regulă, ţesuturile mamare sănătoase sunt cu 2-3 ani mai în vârstă decât restul corpului. Dacă o femeie are cancer de sân, aceste ţesuturi sunt în medie cu 12 ani mai bătrâne comparativ cu celelalte părţi ale organismului", susţine Horvath.
Savantul consideră că a găsit răspunsul la întrebarea de ce odată cu îmbătrânirea creşte şi riscul îmbolnăvirii de cancer. Potrivit acestuia, ţesuturile afectate de tumoare sunt cu circa 36 de ani mai bătrâne decât alte părţi ale corpului. În consecinţă, vârsta reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea diferitelor tipuri de cancer, în cazul ambelor sexe.
În cadrul studiului, oamenii de ştiinţă au reuşit să reprogrameze celulele stem ale unui adult în celule stem embrionare. Ca rezultat, vârsta lor s-a dovedit a fi similară celei a unui nou-născut.
"Procesul de transformare a celulelor umane în celule stem pluripotente, practic resetează ceasul biologic al acestora la zero", - comentează cercetătorii.
Luand în calcul faptul că la baza proceselor de îmbătrânire ale organismului uman stă ceasul biologic, oamenii de ştiinţă intenţionează să-i reseteze mecanismul şi să încerce să „dea timpul înapoi”. Cu toate acestea, trebuie să precizăm că o astfel de reprogramare poate să nu fie, în cele din urmă, una de succes. Studiul a mai constatat că în cazul copiilor bolnavi de progerie (sindromul îmbătrânirii premature), vârsta ţesuturilor corpului corespunde vârstei lor cronologice.
