Kovesi, acuzată de judecătorii de la UNJR că pune presiune pe Curtea Constituţională

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România solicită public procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, precum şi liderilor de opinie din ţara noastră, să înceteze presiunile asupra Curţii Constituţionale înaintea pronunţării cu privire la constituţionalitatea abuzului în serviciu, se arată într-un comunicat remis luni de instituţia condusă de Dana Gîrbovan.

"Declaraţiile doamnei procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, potrivit cărora o decizie a CCR în privinţa abuzului în serviciu într-un alt sens decât cel susţinut de DNA ar fi "o încetare a luptei anticorupţie în România" şi "un semnal pe care statul român îl dă: "Gata, am luptat destul cu corupţia, nu mai trebuie să luptăm cu corupţia, nu mai trebuie să investigăm acest gen de fapte", reprezintă o formă de presiune asupra Curţii Constituţionale care e neconformă cu statutul de magistrat şi principiul separaţiei puterilor în stat.

În baza acestor afirmaţii repetate prin diverse mijloace de comunicare în masă, amplificate apoi de diverşi formatori de opinie, cetăţenilor li s-a inoculat ideea că s-ar opri lupta anticorupţie, aceştia ajungând să facă peţiţii pentru a cere CCR să decidă în modul dorit de DNA. DNA a transmis un punct de vedere oficial, instituţional, Curţii Constituţionale cu privire la abuzul în serviciu, folosirea presiunii populare asupra Curţii ieşind din cadrul democratic", au subliniat judecătorii.

În opinia UNJR, a cere Curţii Constituţionale să pună deoparte Constituţia şi să nu examineze cauza cu care este sesizată strict prin prisma primatului Constituţiei înseamnă pur şi simplu a abandona statul de drept şi a reveni la justiţia de tip totalitar făcută în piaţa publică, nu în baza legii, ci a voinţei poporului.

"Situaţia este îngrijorătoare, deoarece, din nou, înaintea unei decizii a CCR cu implicaţii importante asupra justiţiei şi vieţii sociale, sunt exprimate în spaţiul public, în mod repetat, opinii ce nu se bazează pe Constituţie, ci pe oportunitate. România este o democraţie constituţională, iar oricine afirmă, direct sau indirect, că lupta anticorupţie permite încălcarea Constituţiei, subminează statul de drept şi sabotează însăşi legitimitatea luptei împotriva corupţiei.

În România, fiecare cetăţean este egal şi se supune în faţa legii, legea fundamentală fiind Constituţia, iar Curtea Constituţională "garantul supremaţiei Constituţiei". Pentru a avea un stat de drept funcţional în România, fiecare cetăţean şi instituţie trebuie să respecte acest cadru legal instituit de Constituţie", se arată în comunicatul citat.

UNJR recunoaşte şi încurajează dreptul de a exprima opinii vis a vis de activitatea instituţiilor publice, însă subliniază, că, în special când vorbim de justiţie, acestui drept îi corespunde obligaţia de a exprima aceste opinii fundamentat pe lege, având mereu în vedere necesitatea de a prezerva încrederea cetăţenilor în respectarea acesteia.

În avizul nr. 18 (2015) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni se menţionează că "puterea judecătorească nu trebuie să încurajeze niciodată neascultarea şi lipsa de respect faţă de puterea executivă şi cea legislativă".

Această recomandare este, din perspectiva judecătorilor de la UNJR, pe deplin aplicabilă tuturor magistraţilor, nu doar în raporturile cu celelalte puteri, ci, cu atât mai mult, în raport de activitatea Curţii Constituţionale, al cărei rol constituţional este şi acela de a asigura separarea şi controlul reciproc dintre cele trei puteri în stat.

"Rolul primordial pe care Curtea Constituţională îl îndeplineşte, de garant al supremaţiei Constituţiei, chemată să se pronunţe asupra constituţionalităţii legilor şi să soluţioneze conflictele juridice de natură constituţională între autorităţile publice, implică, aşadar, respect din partea celorlalte trei puteri.

La fel ca şi în cazul reprezentanţilor puterii legislative sau executive şi reprezentanţii autorităţii judecătoreşti trebuie să evite poziţii publice care să aibă ca efect fie crearea unei presiuni publice asupra Curţii Constituţionale, prin dezvoltarea unei aşteptări a publicului ce poate să nu fie conformă cu exigenţele constituţionale, fie prin transmiterea unui mesaj de neîncredere în competenţa şi integritatea Curţii Constituţionale", se mai precizează în comunicatul UNJR.

Comisia de la Veneţia a subliniat, în 2012, că "independenţa şi neutralitatea Curţii Constituţionale sunt puse în primejdie dacă alte organe ale statului şi membrii lor o atacă public. Aceste atacuri nu sunt compatibile cu poziţia Curţii, de garant al supremaţiei Constituţiei, şi poate aduce atingere independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor Curţii, care sunt garantate constituţional."

"Ne îngrijorează extrem de mult faptul că se inoculează tot mai des cetăţenilor ideea că, prin deciziile pe care le pronunţă, Curtea Constituţională ar deveni un inamic al luptei împotriva corupţiei, un inamic al cetăţenilor. Aceste precedente pot fi catastrofale pe termen lung, pentru că dinamitează încrederea publicului într-o instituţie fundamentală într-un stat democratic, ultimul bastion împotriva încălcărilor Constituţiei.

În fiecare stat în care s-a încercat încălcarea statului de drept, prima instituţie atacată a fost Curtea Constituţională, tocmai datorită rolului fundamental pe care aceasta îl joacă într-o democraţie. Înfăptuirea justiţiei şi lupta anticorupţie nu se poate duce decât în cadrul prevăzut de Constituţie, altfel România se îndepărtează de la democraţia constituţională şi stat de drept", a spus judecător Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR.

Uniunea Naţională a Judecătorilor reia apelul, făcut şi în trecut, adresat atât membrilor celor trei puteri, cât şi presei, să înceteze de îndată orice tip de presiune la adresa Curţii Constituţionale şi să respecte supremaţia Constituţiei într-un stat de drept.