Dezincriminarea abuzului în serviciu, un scenariu care pune lacăt luptei anticorupţie în România

Nu mai puţin de 40% dintre dosarele aflate pe masa procurorilor DNA au la bază infracţiuni de abuz în serviciu. În cazul dezincriminării acestei infracţiuni, nu doar că s-ar limita competenţa agenţiei, ci ar echivala practic cu o încetare a luptei anticorupţie în România, a atras atenţia, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, într-un amplu interviu acordat agenţiei News.ro.

"Nu va fi doar o limitare a competenţei procurorilor, va fi o încetare a luptei anticorupţie în România, pentru ca aceste fapte nu vor mai putea fi investigate şi acest lucru, repet, nu ne afectează pe noi, ca procurori, afectează întreaga societate. Practic, va fi un semnal pe care statul român îl dă: "Gata, am luptat destul cu corupţia, nu mai trebuie să luptăm cu corupţia, nu mai trebuie să investigăm acest gen de fapte", a tras un semnal de alarmă Kovesi.

Dezincriminarea abuzului în serviciu se va afla pe masa Curţii Constituţionale în 15 iunie. Întrebată care este miza pentru DNA, şefa DNA a replicat:

"Aş vrea să precizez încă de la început că nu este o miză pentru DNA, este o miză pentru ţară şi pentru cetăţenii României. Am să vă explic şi de ce: în acest moment, noi avem în investigare 3.200 de doare, care au ca obiect investigarea unor fapte de abuz în serviciu. Ce înseamnă acest lucru? 42% din activitatea DNA o reprezintă dosare care au ca obiect infracţiunea de abuz în serviciu. Anul trecut, doar în dosarele în care noi am făcut rechizitorii pentru abuz în serviciu, prejudiciul cauzat statului a fost de 620 de milioane de euro.

Deci, dacă vom avea o decizie de dezincriminare a abuzului în serviciu, vom avea mai multe consecinţe: în primul rând, toţi cei care sunt trimişi în judecată pentru aceste fapte nu vor mai putea fi traşi la răspundere, aceste prejudicii cauzate statului nu vor mai putea fi recuperate, deci vom rămâne cu o pagubă de 620 milioane euro care nu poate fi nicicum recuperată. Dosarele pe care noi le avem în investigare va trebui să le închidem.

Adică DNA, din ce lupta cu corupţia la nivel înalt şi făcea dosare prin care impresiona nu numai în România, dar şi în Europa, şi a devenit una din primele cinci agenţii anticorupţie din Europa se va transforma într-o activitate cu caracter administrativ de a închide toate aceste dosare. Efectul cel mai important, totuşi, pentru că noi suntem procurori: dacă această competenţă se modifică, vom rămâne cu alte competenţe, o să investigăm cu ce rămâne în competenţă, o să investigăm furturi, o să facem distrugeri, o să facem alt gen de infracţiuni, ce fac toţi procurorii, nu este nicio problemă.

Nu ne va afecta pe noi, ca procurori, efectul cel mai important se va răsfrânge asupra cetăţenilor, din mai multe puncte de vedere şi pe termen lung. În primul rând, funcţionarii publici şi demnitarii vor fi lipsiţi de orice răspundere, vor putea face ce vor, cum vor şi când vor în funcţiile publice pe care le deţin, pentru că nu vor mai fi traşi la răspundere. Apoi, nu vom mai putea investiga pe viitor acest gen de fapte, indiferent ce se va întâmpla şi o să rămânem o ţară în care corupţia se va desfăşura nestingherită şi va fi mascată prin diverse contracte sau prin diverse acte birocratice, fapt care va ascunde tot felul de fapte de corupţie."

Şefa DNA a explicat că repercusiuni vor fi şi asupra dosarelor vechi, asupra celor condamnaţi deja pe baza acestei infracţiuni - vor ieşi din penitenciar "curaţi ca lacrima" şi vor scăpa de toate procedurile de confiscare.

"Spre exemplu, cei care au fost condamnaţi cu executare în penitenciar vor ieşi curaţi ca lacrima, prejudiciile pe care ei le-au cauzat şi instanţele de judecată care au decis că ele trebuie confiscate vor scăpa de toate procedurile de confiscare, o să rămână, bineînţeles, cu vilele lor luxoase, cu terenurile, cu averile, cu banii în cont", a subliniat Laura Codruţa Kovesi.

Întrebată dacă crede că există vreo miză politică în spate, dacă stă cineva pe tuşă şi aşteaptă dezincriminarea abuzului în serviciu, procurorul-şef al DNA a răspuns:

"Evident că da. În primul rând, inculpaţii prinşi. Ei au invocat aceste excepţii, ei au lansat în spaţiul public aceste apărări derizorii, că legea nu este clară. Sunt mii de funcţionari publici în România care sunt cinstiţi şi care îşi fac treaba în fiecare zi. După ce se prinde DNA că tu primeşti bani ca să dai contract unei anumite firme, vii şi spui că legea nu e previzibilă şi că funcţionarii se tem să semneze. Este derizoriu acest lucru, în condiţiile în care, zi de zi, se semnează mii de contracte şi mii de funcţionari îşi fac treaba aşa cum trebuie."

Pentru a citi interviul integral intraţi aici.