Ce ar trebui să facă guvernul viitor pentru ca România să nu se ducă în derivă? Explicaţiile unui economist
Prima măsură pe care viitorul guvern va trebui să o ia pentru ca ţara să nu se ducă din punct de vedere economic în cap, după un an electoral cu cheltuieli deşănţate, va fi o evaluare corectă a tuturor cheltuielilor statului şi a activelor, consideră profesorul de economie Bogdan Glăvan.
Mai exact, guvernul va trebui să dispună o auditare a tuturor ordonatorilor de credite pentru a identifica găurile negre pe unde se scurg banii de la buget, a explicat economistul. Căci bugetele unor ministere se duc, preponderent, nu pe lucruri care fac diferenţa în bine pentru ţară, ci pe salarii, pensii etc. Ori, multe salarii sunt plătite unor persoane care se prefac că muncesc, instituţiile statului fiind, aşa cum se ştie, pline de pile de partid.
În urma acestui audit se va putea decide în cunoştinţă de cauză câte şi ce posturi trebuie desfiinţate, ce instituţii/companii nu sunt, de fapt, necesare. Este însă greu de imaginat că un guvern PSD-USR-PNL-UDMR va funcţiona şi va face treaba asta, crede Glăvan. Greu, dar nu imposibil, căci fenomenul Georgescu este posibil să le fi dat un semnal de trezire.
"Trebuie evaluate toate cheltuielile, toate centrele de cheltuieli, ordonatori de credite. Dar pentru asta trebuie să ai echipă de oameni dedicaţi, oneşti, care să pună în practică. Eu sunt sceptic că aşa ceva se va întâmpla. Experienţa din România arată că aşa ceva nu s-a întâmplat niciodată. Singurul lucru care s-a întâmplat în România este doar că s-a pus "drujba".
S-a pus din topor şi s-a zis "tăiem atât cu tare, tăiem toate investiţiile. Nu mai faceţi nicio investiţie în următorii doi ani. Vă luăm toţi banii, nu vă mai lăsăm să capitalizaţi nimic. Nu mai faceţi nicio investiţie". Şi în felul ăsta s-a rectificat bugetul. Dar cu ce preţ? Cu preţul că unele companii de stat nu au mai făcut investiţii. Hidroelectrica este un astfel de caz. Pentru că dacă tu iei toate dividendele de la companiile de stat şi nu le laşi să facă investiţii pe termen lung, nu vor ajunge mai prost? Ba da. Dacă tu tai salariile la grămadă sau le îngheţi la grămadă, care va fi urmarea? Nu e aşa că vei avea o performanţă mai proastă în viitor pentru că nimeni sănătos la cap nu va veni să lucreze acolo? Ok. Ai rezolvat situaţia un an, doi ani. Şi după aia? România are nevoie de o reformă reală profundă, instituţională.
Spunea Sorin Ioniţă la un moment dat că Ucraina a făcut acea reformă administrativă. A redus numărul de UAT-uri. Şi zicea el, fiind în război, nu ca noi. Păi da, a reuşit tocmai fiindcă e în război. Tocmai de aia a putut s-o facă. Pentru că în democraţie, când e linişte, fiecare poate să facă gălăgie, să critice. Iar opoziţia la reformă este uriaşă în sistem. Atunci, normal că, fiind cu legea marţială pe masă, cu războiul, ai puteri foarte mari şi poţi să faci chestia asta.
Într-o democraţie, aşa ceva se poate întâmpla doar dacă există un suport popular larg pentru aşa ceva care să stea la baza unei guvernări reformiste. Dar în România nu există un suport larg pentru aşa ceva. Eu nu cred că există.
Iar guvernul care va veni la putere va fi foarte divizat şi foarte colorat. Deci eu nu cred că sunt întrunite premisele pentru a asista la aşa ceva. Vom vedea. Nimic, prea sceptic nu vreau să fiu", a explicat Glăvan.
Economistul a mai punctat că, pentru ca reforma instituţiilor să poată fi făcută, va fi nevoie şi de schimbarea legislaţiei. În prezent — a punctat Glăvan — este foarte greu să dai bugetari afară. Aceştia dau în judecată statul şi, de obicei, câştigă. În schimb, cu voinţă politică şi majoritate în Parlament, legislaţia poate fi schimbată astfel încât să permită reformarea din temelii a instituţiilor şi companiilor de stat.
"Apropos de asta, fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan, a venit cu o lege acum vreo doi ani, când era ea ministru, privind creşterea vârstei de pensionare la 70 de ani. Care era, de fapt, miza? Păi, miza nu poate fi decât îngheţarea oricărei restructurări la stat.
Deci, vă imaginaţi ce greu este ca noi să balansăm de la o astfel de optică şi mentalitate la cea opusă, adică „băi, ai făcut 65 de ani, du-te acasă”, a declarat economistul.
Aşadar, nu ar trebui să existe, nici să se pună problema de aşa ceva, fiindcă oamenii care au făcut 65 de ani la stat sunt cei care se opun cel mai tare ideii de reformă şi au cea mai mare putere. Pentru că, dacă ai făcut 65 de ani la stat, nu eşti într-o funcţie de portar. Eşti, în general, într-o funcţie înaltă, iar aceştia nu vor sprijini o reformă. Deci, nu ai cum să dai o lege prin care tu să le creezi lor pârghii suplimentare ca să înţepenească acolo.
Aşadar, vă spuneam, legislaţia muncii trebuie schimbată astfel încât să îţi dea posibilitatea să operezi eficient. Da, vreau să fac restructurare, vreau să fac concedieri fără să fiu blocat ulterior în instanţă de salariat.
Deşi deloc optimist în ceea ce priveşte fiabilitatea unui guvern PSD-PNL-USR-UDMR minoritar, în condiţiile în care PSD şi PNL au ajuns să-şi sară la jugulară în ultima vreme, iar guvernarea PNL-USR a fost, iarăşi, un eşec, Glăvan punctează că, poate, totuşi, sub presiune externă (România trebuie să reducă deficitul bugetar, să implementeze o serie de reforme prin PNRR etc.) ar putea să se întâmple ceva.
„Vor opera şi sub presiuni interne, desigur, că vor să-şi salveze cumva imaginea, adică trebuie să-şi păstreze imaginea. Deruta în acest moment în clasa politică este maximă. Nu a existat niciodată o asemenea derută. Şi frică. Şi atunci este posibil ca ei să acţioneze într-un fel nebănuit, pe care nu l-am estimat noi. Doar că frica trece repede”, a declarat Glăvan.
Economistul a mai scos în evidenţă un pericol: restructurările şi concedierile nu sunt populare. El crede că, având în vedere faptul că în primăvară avem alegeri prezidenţiale, partidele pro-europene se vor feri să taie posturi, să comaseze etc., căci vor da vânt în pupa extremiştilor, nemulţumiţii urmând să se îndrepte spre candidatul suveranist.
Pe de altă parte, Glăvan mai arată că, în Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu - 2025-2031, pe care l-am trimis Comisiei Europene, ne-am angajat să reducem deficitul de la 7,9% din PIB la un deficit de 2,5% din PIB pentru anul 2031, iar acest deziderat e realizabil: „doar să fim complet idioţi să nu reuşim să reducem cu jumătate de punct procentual pe an”.
Însă, doar această reducere nu va ajunge, e o păcăleală. Ca economia să funcţioneze, trebuie, a reiterat economistul, o auditare cât se poate de serioasă a tuturor cheltuielilor şi apoi tăiat tot ce nu este necesar.
