Catalonia refuză să confirme independenţa, declanşând o criză politică în Spania

Preşedintele catalan Carles Puigdemont a pavat drumul ca guvernul spaniol să preia conducerea directă a regiunii Catalonia prin faptul că a refuzat să răspundă clar dacă a declarat sau nu independenţa acesteia.
Carles Puigdemont
Carles Puigdemont (Pau Barrena/AFP/Getty Images)

Premierul spaniol Mariano Rajoy i-a cerut lui Puigdemont să răspundă până astăzi la ora locală 10 cu Da sau NU la întrebarea dacă regiunea Catalonia s-a separat de Spania.

În loc să răspundă cu un singur cuvânt, liderul catalan i-a trimis lui Rajoy o scrisoare de două pagini evitând problema pentru a doua oară şi i-a cerut premierului spaniol să înceteze “suprimarea” de către guvernul central a poporului catalan şi a liderilor săi şi să organizeze o întâlnire pentru a încerca să găsească o soluţie printr-un dialog paşnic.

Puigdemont a declarat în scrisoare: “Propunerea noastră pentru dialog este sinceră, în ciuda a tot ceea ce s-a întâmplat dar, din punct de vedere logic, este incompatibilă cu actualul climat de suprimări şi ameninţări tot mai mari”.

Menţionând ca exemplu de suprimare o nouă apariţie în instanţă, în Madrid, în cursul zilei de luni, cea a lui Josep Luis Trapero, şeful poliţiei regionale catalane Mossos d’Esquadra, care este investigat sub suspiciunea de revoltă, Puigdemont a adăugat: “Haideţi să nu permitem ca această situaţie să se deterioreze şi mai mult.

“Cu voinţa potrivită, recunoscând problema şi abordând-o, sunt sigur că putem găsi o cale de soluţionare”, a precizat liderul catalan.

Faptul că Puigdemont nu i-a dat lui Rajoy un răspuns clar ar urma să conducă la suspendarea unei părţi sau a întregii autonomii a Cataloniei prin invocarea Articolului 155 – invocare ce beneficiază de sprijinul Parlamentului din Madrid.

Aceasta va permite guvernului din Madrid să intervină direct în administrarea regiunii, care a fost cuprinsă de două săptămâni de nesiguranţă în urma referendumului de independenţă declarat ilegal ce a avut loc în 1 octombrie, şi care a fost marcat de violenţe împotriva alegătorilor.

Peste 2 milioane de persoane – 92% din participanţii la vot – s-au pronunţat în favoarea independenţei Cataloniei, deşi au existat multe nereguli, inclusiv prin vot dublu sau triplu în anumite zone.

Puigdemont urma să declare imediat independenţa Cataloniei într-un discurs major adresat marţea trecută Parlamentului regional, dar a evitat acest lucru şi a precizat că va amâna luarea unei decizii pentru a putea deschide o perioadă de dialog.

Peste 500 de companii şi-au mutat sediile în alte zone ale Spaniei de la votul pentru independenţă.

Au existat de asemenea izbucniri izolate de violenţe – în Barcelona, precum şi Valencia – când huligani de extremă dreapta au folosit bastoane pentru a ataca susţinătorii secesiunii Cataloniei care au participat lunea trecută la un marş.

Se estimează că Guvernul spaniol va pune în aplicare planul de a invoca Articolul 155, joi, după ora locală 10 a.m., acesta fiind cel de-al doilea termen limită acordat de Rajoy lui Puigdemont, dacă liderul catalan nu îşi schimbă până atunci poziţia în privinţa independenţei regiunii.

Liderii catalani din opoziţie, care se împotrivesc încercării de separare a lui Puigdemont, sunt divizaţi în ceea ce priveşte măsura în care ar trebui să se implice Madridul în impunerea unei guvernări directe în Catalonia.

Unii doresc ca Articolul 155 să fie invocat doar cu scopul convocării de alegeri regionale pentru a oferi cetăţenilor catalani o şansă de a se exprima legal, prin vot, în timp ce alţii cred că ar trebui ca articolul să fie extins pentru a include şi înlăturarea autonomiei privind poliţia şi educaţia.