Care este ţara cu cele mai multe buncăre antiatomice [video]

Intrarea în buncărul Consiliului Federal din Amsteg
Intrarea în buncărul Consiliului Federal din Amsteg (Armeebilddienst)

Deşi, în numele neutralităţii sale, Elveţia nu a intrat niciodată în război, ţara are totuşi propria armată şi, în plus, se mândreşte cu un număr mult mai mare de buncăre antiatomice decât multe alte state gata să recurgă la arme. Iată de ce.

Primul pas spre neutralitatea elveţiană datează din 1516, când, la un an după Bătălia de la Marignano, ultimul conflict armat purtat de trupele confederate care s-a încheiat cu o înfrângere zdrobitoare în faţa armatei franceze, Elveţia a încheiat un tratat de pace cu regele Franţei de atunci, Francois I. Acest principiu a fost apoi reafirmat şi consolidat în 1815, când neutralitatea şi inviolabilitatea Elveţiei au fost recunoscute la nivel internaţional la Congresul de la Viena.

Dar, dacă posibilitatea intrării Confederaţiei în război este redusă la minimum, atunci de ce există peste 360.000 de adăposturi antiaeriene distribuite în toată ţara şi pregătite să-i găzduiască pe toţi cei 8,7 milioane de locuitori în caz de urgenţă? De fapt, numărul adăposturilor este mult mai mare în Elveţia decât în multe alte state, chiar şi în cele care au trecut prin războaie în ultimele decenii sau care sunt ameninţate cu atacuri în viitorul apropiat. Ei bine, motivul este simplu. Pentru că legea federală o prevede.

"Fiecare locuitor trebuie să dispună de un adăpost la care să se poată ajunge în timp util de la domiciliul său" şi "proprietarii sunt obligaţi să construiască şi să echipeze adăposturi în toate clădirile rezidenţiale noi", prevăd, de fapt, articolele 45 şi 46 din Legea federală privind protecţia populaţiei şi protecţia civilă (Bundesgesetz über die Gewährträgerung und der Kivilprotection). Această lege a fost introdusă în 1963, atunci când, chiar şi Elveţia neutră, ca şi restul lumii, simţea ameninţarea atomică şi se temea de o posibilă invazie sovietică.

Mai multe adăposturi decât oameni

Prin urmare, în majoritatea clădirilor construite începând cu anii 1960 există un adăpost. Pe lângă cele 360.000 de buncăre construite în case, institute şi spitale, există şi 5.000 de adăposturi publice, ajungându-se astfel la un nivel de acoperire care depăşeşte chiar 100% din populaţie.

Şapte etaje pentru 20.000 de persoane

Rămânând la subiectul buncărelor civile, în subteranul oraşului elveţian Lucerna se află unul cu adevărat ieşit din comun. Construit pentru a proteja până la 20.000 de persoane de un eventual atac nuclear, adăpostul din Lucerna, la momentul construirii sale în 1976, era cel mai mare de acest tip din lume. Având şapte etaje, acesta ar putea fi considerat un adevărat cartier subteran în care să te adăposteşti în caz de catastrofă.

(Armeebilddienst)

Dar dacă legea îi obligă pe proprietarii de locuinţe să construiască o clădire de protecţie, de ce să creeze şi unele publice? Pentru că, dacă unele persoane nu şi-au îndeplinit această obligaţie din anumite motive, autorităţile pot totuşi să le garanteze tuturor un loc într-un adăpost public. Desigur, acest lucru este posibil doar prin plata unei sume de bani.

Ultrasecretul buncăr "Opera 1102"

Dintre diferitele situri subterane, cel din Amsteg, în cantonul Uri, poate fi considerat cel mai neobişnuit, fiind un buncăr ultrasecret. Motivul pentru această discreţie este că structura - numită "Opera 1102", proiectată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial - a fost construită pentru a găzdui guvernul federal în cazul unei invazii a trupelor naziste.

Dar, pe lângă faptul că asigură securitatea, ascunzătoarea a fost concepută şi pentru a oferi membrilor guvernului un anumit confort. Oficialii vor avea la dispoziţie câte o cameră, funcţionarii vor fi cazaţi în camere duble, iar personalul de serviciu în mai multe camere cu paturi suprapuse.

De-a lungul anilor, la intervale regulate, politicienii federali au revenit adesea la subiectul necesităţii reale a acestor construcţii şi au ajuns punctual la aceeaşi concluzie. Şi anume, că buncărele antiatomice rămân utile nu numai în cazul unui conflict armat, ci şi pentru a face faţă unor posibile atacuri teroriste cu arme nucleare, accidente chimice sau dezastre naturale, conform site-ului web tvsvizzera.it.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură