Care este miza majoră a alegerilor? Cele trei "Românii politice" şi scenariile pentru viitor [Interviu]
Marea temă a acestor alegeri - sau întrebarea esenţială, de fapt - este cum ieşim din impasul actual al democraţiei româneşti. Asta trebuie să ne preocupe pe toţi, ca alegători, şi pe candidaţi: Cum ieşim din acest impas profund al democraţiei româneşti, a explicat, într-un interviu acordat Epoch Times politologul Valentin Naumescu.
"Este un moment critic după anularea alegerilor, care este un eveniment cu totul excepţional şi nedorit în viaţa unei democraţii, dar am ajuns aici şi trebuie să reuşim cumva să ieşim din acest impas", punctează profesorul de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj.
Cele trei Românii politice
Potrivit lui Valentin Naumescu, în acest moment sunt configurate trei mari opţiuni politice la nivelul societăţii.
"Eu le-am numit, în analizele mele pe care le-am publicat, trei Românii politice. Prima este România partidelor tradiţionale, sau, altfel spus, România sistemului politic, din care se evidenţiază de departe PSD-ul ca cel mai important exponent al sistemului politic, iar candidat, evident, este Crin Antonescu, reprezentantul acestei Românii a partidelor tradiţionale, care va însemna, în acest vot, de fapt, stagnare.
Înseamnă, într-adevăr, că direcţia UE-NATO nu se va schimba, e adevărat, dar nici nu se va schimba nimic, n-au cum să existe reforme politice, pentru că sunt aceleaşi partide respinse de alegători, cu aceleaşi figuri care vor rămâne, probabil, la conducerea partidelor. Mă gândesc, şi e normal din informaţiile pe care le avem, că Ciolacu va rămâne premier, dacă va fi ales Crin Antonescu. Aşadar nicio schimbare a modului de guvernare a României, deşi semnalul dat de alegători pe 24 noiembrie a fost foarte clar, o schimbare politică substanţială şi se pare că nu a fost înţeles de partidele tradiţionale, PSD, PNL şi UDMR, care nu vor să schimbe nimic în ceea ce priveşte modalitatea de guvernare.
A doua opţiune majoră, a doua Românie politică, este cea a izolaţionismului, extremismului, a discursului urii, a unei frustrări foarte puternice, ea poate fi şi o opţiune politică anti-occidentală, pe alocuri pro-rusă, poate nu la toţi alegătorii, dar există clar şi elemente în favoarea Rusiei şi această opţiune politică este reprezentată de George Simion în competiţie.
Şi în fine, cea de-a treia mare opţiune politică este România onestă, România schimbărilor raţionale, decente şi bineînţeles o Românie europeană, care menţine direcţia pro-occidentală fără să fie neapărat o Românie radicalizată şi care urăşte profund viaţa politică, democratică sau instituţiile. Şi această opţiune este reprezentată în acest moment de Nicuşor Dan.
Deci acestea sunt cele trei Românii politice care vor concura la urme duminică cu cei trei exponenţi principali, între care există şi un al patrulea candidat care încearcă să-şi găsească o nişă, un candidat oportunist, Victor Ponta, care aleargă pe culoarul, să spunem, trumpist între Crin Antonescu şi George Simion. Bineînţeles că el ţinteşte bazinul voturilor pesediste. De ce? Pentru că a intuit corect, de altfel, o nemulţumire care există la nivelul straturilor profunde din PSD, şi anume aceea că PSD-ul practic pentru prima dată după 1990 nu are candidat cu carnet de partid la alegerile prezidenţiale. Atunci, de fapt, Victor Ponta se prezintă în interiorul PSD prin contactele pe care le are - el cunoaşte partidul, a fost preşedintele PSD - el se prezintă ca fiind pesedistul număr 1 în aceste alegeri prezidenţiale şi atunci pretinde ca fiind cel mai în măsură să primească voturile de la PSD, iar Crin Antonescu este, evident, pesedistul numărul 2 în aceste alegeri prezidenţiale", a punctat Naumescu.
În ceea ce-l priveşte pe Victor Ponta, deşi acesta se prezintă drept candidat anti-sistem, în realitate este orice numai nu asta, explică profesorul. Mai mult, nu trebuie uitat că Ponta este critic la adresa UE şi a arătat o mare apetenţă, pe vremea când era premier, pentru relaţii cu China.
"El încearcă o combinaţie între cele două opţiuni, deci el caută un culoar al lui între Crin Antonescu şi George Simion, pentru că este clar mai anti-occidental decât Crin Antonescu, este mai critic la adresa Uniunii Europene, a integrării occidentale a României, este mai apropiat de China, aşa cum ştim, de zone orientale, de regimuri autoritare, este mai critic, aşa cum ştim, la adresa politicilor liberale, sau chiar a măsurilor de vaccinare din timpul pandemiei, aşa cum am văzut recent în dezbateri. Deci el încearcă să se profileze mai degrabă ca un contestatar, ca un iliberal, mă rog, din zona aceasta MAGA, din zona curentului trumpist, deci un conservator care să fie exponentul curentului trumpist în România.
De aceea el nu poate propriu-zis să fie un candidat anti-sistem, că ar fi absolut ridicol să pretindă lucrul acesta, deşi sigur el spune că în ultimii 10 ani a lucrat în sistemul privat şi nu a mai avut funcţii publice. Totuşi, să nu uităm că până în decembrie era consilierul premierului Ciolacu, în plus, foarte mulţi ani a avut funcţii publice, este şi acum de fapt deputat în Parlamentul României. Deci cam toată viaţa lui politică a fost parlamentar, prim-ministru, preşedinte de partid, nu poate să se prezinte ca anti-sistem.
În schimb poate veni cu această viziune populistă, conservatoare, social-conservatoare, uşor anti-occidentală, eurosceptică şi încearcă să obţină voturi şi din bazinul PSD, probabil PSD-ul rural sau urbanul mic şi, aşa cum ştim, a încercat în ultimele 3-4 luni să arate că este un susţinător al lui Călin Georgescu, încercând, practic, să culeagă voturi şi din acest bazin electoral al georgiştilor, să spunem, al georgismului, unde sigur că majoritatea se pare că îl vor vota totuşi pe George Simion. Dar există probabil o serie de foşti simpatizanţi ai lui Călin Georgescu care îl vor vota pe Victor Ponta", a subliniat Naumescu.
Care dintre cei patru candidaţi poate să scoată România din impasul politic în care se află?
Potrivit profesorului Naumescu, singurul în măsură să scoată România din impasul în care ne aflăm este Nicuşor Dan.
"Poate să ne scoată Crin Antonescu şi sistemul actual politic? Evident că nu. Pentru că asta nu ar face decât să amplifice criza în care ne aflăm. Pentru că votul de protest din 24 noiembrie a fost un vot împotriva sistemului, împotriva PSD şi PNL, împotriva premierului Ciolacu. Nu poţi să vii cu o soluţie care să menţină, de fapt, exact acelaşi mod de guvernare şi să nu aibă loc nicio reformă politică şi instituţională.
Pe de altă parte, nu putem merge nici pe dimensiunea extremistă, nu putem lăsa România în mâinile unui candidat, George Simion, care aduce haosul şi prăbuşirea României. Să ne uităm la declaraţiile iresponsabile pe care le face. Deci, într-un moment în care România, să spunem, încearcă să iasă din impasul din noiembrie, există o încercare de stabilizare a democraţiei şi de ieşire din acest atac hibrid al Rusiei împotriva democraţiei româneşti, iată vedem că el spune acum că dacă va fi ales preşedinte, nu-i clar termenul, va reinstaura - a făcut un interviu pentru Steve Bannon în Statele Unite - îl va reinstaura, nu-i clar cum, pe Călin Georgescu, mai nou spune că va demisiona din funcţia de preşedinte pentru a provoca alegeri anticipate.
Vă daţi seama ce enormitate, asta înseamnă haos politic, adică abia terminăm alegerile şi dacă ar fi ales Simion, înseamnă că va demisiona ca să-i permită lui Călin Georgescu să candideze din nou şi să iasă preşedinte. Asta înseamnă împingerea României în haos, în iresponsabilitate politică şi o prăbuşire a democraţiei româneşti.
Plus că nu este clară deloc direcţia sa strategică de politică externă, a refuzat toate dezbaterile, nu ne este clar dacă este pro sau anti Uniunea Europeană, dacă este pro sau anti NATO. Deci este extrem de riscant ca românii să încredinţeze funcţia de preşedinte acestui personaj politic dubios, care apreciază mişcarea legionară, ştim foarte bine, deci este un fan al neolegionarismului, al figurilor contestate ale istoriei noastre.
Victor Ponta ar însemna o decredibilizare totală a statului român pe plan intern şi pe plan european, având în vedere frecventele lui schimbări de opţiuni politice. Să ne amintim, în cariera lui se credea ba Che Guevara, ştim ce înseamnă, era exponentul stângii revoluţionare latino-americane, după care acum şi-a pus şapca roşie şi crosa de golf şi pozează la clubul Mar-a-Lago şi vrea să ne sugereze că este trumpist, deci că este de dreapta şi conservator. Să nu uităm şi apropierea, în ultimii ani, de China, deci de regimurile iliberale, autoritare. Deci omul acesta nu are nicio credibilitate politică nici în interiorul României, mă rog, dincolo de influenţă pe care o mai are probabil în interiorul PSD, şi nici atât pe plan european.
Să nu uităm că România este membră a Uniunii Europene şi totuşi acolo, la masa Consiliului European, între şefii de stat şi de guvern europeni, se joacă cele mai multe dintre interesele României, iar numele lui Victor Ponta, ca şi cel al lui Crin Antonescu sunt asociate cu celebra şi foarte prost văzută în străinătate încercare de lovitură de stat din 2012, care ştim că a provocat foarte multe nemulţumiri atât la Bruxelles, cât şi la Washington.
Aşa că din opţiunile pe care le avem în acest moment, cu şanse reale la turul 2 şi la câştigarea Preşedinţiei, în opinia mea, cea mai evident favorabilă intereselor României este opţiunea România onestă, România raţională, România europeană, România reformelor politice, reprezentată de Nicuşor Dan.
Întrebat cum crede că va arată politica externă a României sub Nicuşor Dan, Naumescu a opinat că ND va da cea mai fermă direcţie pro-occidentală şi pro-europeană, rămânând în aceleaşi timp în relaţii bune cu SUA.
Sub Nicuşor Dan cred că este cea mai fermă direcţie pro-occidentală şi pro-europeană, va fi practic o întărire şi o consolidare a rolului României în cadrul Uniunii Europene, o apropiere de polul european, de acest nucleu european sau pilonul european al NATO, care este acum în curs de formare şi care va avea un rol din ce în ce mai important în anii viitori, pentru că asta trebuie să facă acum România în aceşti ani: să-şi consolideze relaţiile cu nucleul european, Franţa, Germania, Marea Britanie, rămânând în acelaşi timp cu o relaţie foarte bună cu Statele Unite.
România nu intenţionează şi nu ar fi deloc bine, chiar dacă din păcate au apărut aceste diferenţe de viziune între Statele Unite şi Uniunea Europeană, România doreşte să-şi păstreze parteneriatul strategic cu Statele Unite, să aibă o viziune echilibrată între cele două dimensiuni de care spuneam, dimensiunea pro-europeană şi dimensiunea pro-americană. Dar este clar că cea mai intensă activitate politico-diplomatică acum este în zona europeană, care începe să-şi asume din ce în ce mai multe responsabilităţi în ceea ce priveşte reconstrucţia ordinii de securitate europene post-război.
Iar România trebuie să fie prezentă în aceste formate europene, pentru că ele vor garanta, de fapt, pe termen mediu şi lung securitatea în Europa, fie că vorbim de coaliţia voinţei, coalition of the willing, fie că vorbim chiar de programele Uniunii Europene, mă refer la programul de reînarmare a Uniunii Europene, care oferă facilităţi extraordinare armatei României şi industriei româneşti de apărare, de investiţii şi de achiziţii. Şi sigur, în acelaşi timp, va fi o politică externă responsabilă, raţională, care va consolida relaţiile bilaterale cu marile puteri occidentale, care va încerca, în acelaşi timp, să se cupleze pe toate mecanismele europene de apărare împotriva războiului hibrid al Rusiei. Asta e o dimensiune extrem de importantă.
Apărarea faţă de războiul hibrid al Rusiei este o preocupare din ce în ce mai mare a europenilor. Am văzut că am fost loviţi crunt, neaşteptat, la alegerile prezidenţiale în 24 noiembrie, pentru că statul român, autorităţile statului român au fost nepregătite şi nu s-au aşteptat, deşi era cazul să se aştepte, pentru că fusese cu câteva luni înainte atacul hibrid al Rusiei asupra Republicii Moldova, la referendumul european, şi era aproape evident că vor încerca să forţeze şi în alegerile prezidenţiale din România, şi iată că am ajuns în impasul actual, iar pe viitor trebuie să fim mult mai pregătiţi, mai rezilienţi, mai vigilenţi faţă de aceste tehnici de război hibrid ale Rusiei împotriva democraţiilor occidentale, care vor continua.
Eu sunt convins că vor continua şi după alegerile prezidenţiale, nu se termină problemele odată cu alegerile prezidenţiale din România. Ele vor continua atât la nivel regional, vom vedea, din păcate, reluarea acestui atac hibrid şi încercarea de destabilizare a Republicii Moldova la alegerile parlamentare din 28 septembrie, probabil încercându-se un scenariu de tip georgian.
Dar am văzut că Rusia încearcă să atace, să destabilizeze şi democraţii mai mari din lumea europeană. Au încercat recent în Germania, prin încurajarea extremismului, a partidului de extremă dreapta. Din fericire, alegerile în Germania s-au încheiat cu bine şi foarte curând va fi instalat un guvern de centru dreapta pro-european, condus de Friedrich Merz. Eu cred că e o veste foarte bună, că practic noul cancelar Merz va deveni liderul politic al Europei peste câteva luni, pe măsură ce se va consolida imaginea post-electorală a Germaniei", a punctat Naumescu.
Cine va intra în turul 2?
Întrebat cine anticipează că va intra în turul 2, Naumescu a arătat că dacă locul 1 pare a fi al lui George Simion, lupta pentru doi se dă între Crin Antonescu şi Nicuşor Dan.
Dacă ne uităm în acest moment la majoritatea sondajelor, pentru că alte instrumente nu avem la dispoziţie decât sondajele, putem observa că George Simion pare că s-ar fi desprins şi că va ocupa unul dintre cele două locuri din finală, undeva peste 30%, ca intenţie de vot. Există, în schimb, o dispută foarte strânsă, care va fi tranşată la o diferenţă mică, de câteva procente, între Crin Antonescu şi Nicuşor Dan. Eu o estimez undeva în jurul nivelului electoral de 21-22% se va face intrarea în... Deci practic va intra în turul al doilea, cine va avea acest procentaj, între Crin Antonescu şi Nicuşor Dan. Aşa văd eu. După care, sigur, probabil Victor Ponta, cum spuneam, undeva între 10 şi 15%, 10-12%. Elena Lasconi, aşa cum se vorbeşte, 5-7%, restul cu totul nesemnificativ."
