Camelia Bogdan îl învinge în instanţă pe mogulul Antenelor. Companie fondată de Voiculescu îi cerea daune inclusiv pentru interviuri date Epoch Times

Camelia Bogan, judecătoarea exclusă din magistratură după ce l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare în dosarul ICA şi a dispus recuperarea unui prejudiciu de peste 60 de milioane de euro, îl învinge în instanţă pe mogulul Antenelor.

Procesul a fost intentat de GRIVCO, şi este unul din numeroasele procese care i-au fost intentate Cameliei Bogdan după ce aceasta a pronunaţat sentinţa. Compania îi cerea daune morale pentru interviuri acordate inclusiv publicaţiei noastre, discursuri la conferinţe internaţionale etc.

Contactată de Epoch Times judecătoarea a declarat că i se cereau daune de 200.001 Lei "pentru readucerea în discuţia publică a spălării banilor Securităţii de către societăţile controlate de structurile moştenitoare în drepturi ale Securităţii avându-l ca împuternicit pe domnul Dan Voiculescu, bani delapidaţi de la poporul român, care ar trebui aduşi la buget dacă ar exista voinţa din partea autorităţilor".

Redăm declaraţia Cameliei Bogdan:

"Sunt foarte onorată să vă anunţ că am câştigat într-unul din numeroasele procese în care Societatea Grupul Industrial Voiculescu şi Compania S.A (GRIVCO) îmi solicita daune morale, corolar prelegerilor internaţionale (keynote-uri, interviuri cu/prelegeri în prezenţa ambasadorilor Statelor Unite ale Americii), interviuri pentru Epoch Times ş.a.m.d.

Astăzi, am câştigat în dosarul nr. 30172/3/2024 înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001145833&id_inst=3 în care mi se cereau daune de 200001 Lei pentru readucerea în discuţia publică a spălării banilor Securităţii de către societăţile controlate de structurile moştenitoare în drepturi ale Securităţii, avându-l ca împuternicit pe domnul Dan Voiculescu, bani delapidaţi de la poporul român, care ar trebui aduşi la buget dacă ar exista voinţă din partea autorităţilor, deoarece faptele de spălare de bani continuă, nu sunt prescrise.

România a consacrat în legislaţia internă spălarea de bani cu caracter autonom, fiind posibilă condamnarea pentru faptele de spălare de bani chiar dacă infracţiunile care au generat fondurile supuse spălării sunt prescrise, ţara noastră prevăzând, în plus, şi confiscarea fără condamnare.

Este însă nevoie de procurori specializaţi în investigaţii financiare şi de voinţă politică, însă statul român nu oferă niciun fel de protecţie independenţei magistraţilor, exemplul meu, dar şi suspendarea ordinului de executare a hotărârilor definitive pronunţat în dosarul ICA, în privinţa cărora nici până în prezent nu s-a deschis vreo anchetă penală, fiind elocvente în acest sens.

Având în vedere că subiectul dezvoltat de mine ca judecător în dosarul GRIVCO privind spălarea în forma continuată a banilor Securităţii rămâne de actualitate, fiind protejat pe tărâmul libertăţii de expresie chiar şi înainte de existenţa unei hotărâri de condamnare a domnului Dan Voiculescu şi de confiscare a produselor directe şi indirecte ale infracţiunii de spălare a banilor de la Societatea Grupul Industrial Voiculescu şi Compania S.A., apreciez că statul român ar trebui să implementeze de urgenţă, corolar obligaţiilor asumate prin aderarea la UE, legislaţia ANTI-SLAPP.

De lege lata, eu nu am posibilitatea, conform art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, să invoc direct în procesele în care sunt obligată să mă apăr în procesele cu GRIVCO/CRESCENT abuzul de drept, imposibilitate ce derivă din netranspunerea în legislaţia internă a Directivei 2024/1069 privind protecţia împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acţiuni de mobilizare publică ('acţiuni strategice în justiţie împotriva mobilizării publice').

Precizez că am făcut dovada că primesc anual invitaţii la cel mai prestigios simpozion în materia combaterii criminalităţii economice, organizat de Universitatea Jesus College/Cambridge (în 2025 voi susţine prelegeri în cadrul sesiunilor: Session 5: How can we make domestic criminal law and its enforcement more effective? Session 7: Cross-border financial fraud – how best to address it, Session 12: Pursuing suspect wealth across national borders), dar şi invitaţii la evenimente profesionale organizate în aria mea de competenţă, cele mai recente (2024-2025) fiind organizate de către Camera Lorzilor, OECD etc.

De asemenea, beneficiez de numeroase recunoaşteri, distincţii/premii pentru continuarea eforturilor de transparentizare a eforturilor de eradicare a criminalităţii strategice în România, potenţată de nerecuperarea banilor fostei Securităţi, în prezent fiindu-mi atribuită o bursă de excelenţă de către Ambasada Republicii Franceze în România.

În alte jurisdicţii, aş fi avut posibilitatea să mă apăr cu succes invocând doctrina ESTOPPEL/ABUSE OF PROCESS.

Precizez că am brevetat standardele de confiscare de la terţi într-o cauză împotriva reclamantei GRIVCO, iar suspendarea unei hotărâri definitive de confiscare prin acţiuni concertate ale ÎCCJ şi Tribunalului Bucureşti, pe fondul deteriorării standardelor Rule of Law, este o problemă de drept care priveşte întreaga comunitate internaţională, necesar a fi prioritizată ca urmare a eforturilor României de aderare la OCDE.

De lege lata, nu este suficient ca magistraţii cu rezultate brevetate la nivel internaţional în materia recuperării produselor infracţiunii să fie daţi afară din magistratură, cu pretexte că îşi diseminează cunoştinţele sau că înlocuiesc colegi scuzaţi de Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti să plece în concediu şi, soluţionându-le cauzele conform standardelor CEDO, sunt acuzaţi că nu respectă dispoziţii privind repartizarea aleatorie, deşi magistraţii de scaun nu au aceste atribuţii şi nu mai există cazuri de sancţionare pe acest temei cu excepţia mea, dar se mai doreşte şi brevetarea politicii punerii pumnului în gură, aducerii la tăcere, chiar şi în situaţii în care se impune partajarea bunelor practici în materia recuperării produsului infracţiunii.

La noi, se doreşte interzicerea subiectului chiar şi la nivel de discuţie. Şi totuşi, infracţiunile economico-financiare lezează întreaga societate, iar poporul român are dreptul să ceară de la cei care înfăptuiesc justiţia, ca serviciu public, aducerea banilor delapidaţi de oligarhi la bugetul de stat", a declarat Camelia Bogdan pentru Epoch Times.