Candidatul la preşedinţie Victor Ponta spune că va opri exporturile de cereale ucrainene prin România dacă ajunge şef al statului

Victor Ponta, candidat independent la preşedinţia României, a declarat, luni, într-un interviu acordat Reuters că, dacă va fi ales, va opri exporturile de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră ale ţării pentru a proteja fermierii locali, dar a promis că va apăra Moldova vecină în cazul unui atac rusesc.

„A existat o politică de favorizare a cerealelor ucrainene în ceea ce priveşte accesul la facilităţile portuare în ultimii ani, în detrimentul cerealelor româneşti, iar fermierii români au fost foarte afectaţi de acest lucru”, a afirmat Ponta.

Declaraţiile sale vin în contextul alegerilor prezidenţiale pe care România, stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, le va organiza în luna mai, după ce votul din decembrie a fost anulat din cauza acuzaţiilor de amestec rusesc, pe care Moscova îl neagă.

Fost prim-ministru de stânga, Ponta are mai nou convingeri politice ultranaţionaliste. Potrivit sursei citate, sondajele de opinie ar sugera că Ponta are şanse să ajungă în turul al doilea, alături de liderul opoziţiei de extremă dreapta, George Simion, candidatul care l-a înlocuit pe favoritul de extremă dreapta interzis după anularea alegerilor.

Rolul Bucureştiului în NATO şi UE, precum şi ajutorul acordat Ucrainei vecine sunt în centrul atenţiei. Preşedintele României are un rol semi-executiv, care include preşedinţia consiliului ce decide cu privire la ajutorul militar şi cheltuielile de apărare, şi poate pune veto la voturile Uniunii Europene care necesită unanimitate.

România a contribuit la exportul a aproximativ 29 de milioane de tone de cereale ucrainene prin portul Constanţa de la Marea Neagră în cei trei ani de la invazia rusă, devenind principala rută alternativă de ieşire a Ucrainei.

El a spus că va menţine alte măsuri deja în vigoare pentru a sprijini Ucraina, inclusiv tranzitul de arme şi instruirea piloţilor ucraineni.

Susţine schimbările "radicale" din SUA

Ponta, care a demisionat din funcţia de prim-ministru în 2015 după tragedia de la "Colectiv", a declarat că susţine ceea ce el numeşte „schimbări radicale” care au loc în Statele Unite.

Anularea alegerilor din decembrie a plasat România în centrul unei dispute între Europa şi administraţia preşedintelui american Donald Trump cu privire la libertatea de exprimare şi suprimarea oponenţilor politici.

„Trebuie doar să fim pragmatici şi să înţelegem că la Washington lucrurile s-au schimbat fundamental şi [...] că putem avea o relaţie bazată pe diferite criterii: pragmatism, interes comun şi colaborare militară. Slavă Domnului că joc golf şi slavă Domnului că nu-l înving pe preşedintele Trump. Mă bate, la limită, dar mă bate”, a spus Ponta.

El a menţionat că va sprijini creşterea cheltuielilor de apărare ale României la peste 3% din producţia economică în 2026, de la 2,5% planificat pentru acest an, şi a spus că se va concentra pe construirea bazei aeriene militare emblematice Mihail Kogălniceanu, care găzduieşte trupe americane.

Ponta a declarat că abordarea sa „România pe primul loc” în UE şi NATO se va concentra pe sprijinirea aderării Republicii Moldova la UE, precum şi pe parteneriatele strategice cu Polonia şi Turcia, principala putere militară din Marea Neagră.

„Cred că România poate sprijini Moldova în caz de agresiune. Realistic, România nu poate sprijini o altă ţară, fie ea Ucraina sau alta. Dar are capacitatea de a face acest lucru pentru Moldova”, a afirmat el.