Surpriză în sistemul solar: Deşi eclipsaţi, sateliţii lui Jupiter sunt vizibili

Descoperirile cele mai interesante sunt realizate întâmplător. Nu face excepţie nici ştirea difuzată de o echipă de cercetători de la Universitatea Tohoku din Japonia, care, folosind telescoapele Subaru şi Hubble, susţin că au observat sateliţii mai mari ai lui Jupiter, deşi aceştia sunt eclipsaţi de către gigantul sistemului solar. O constatare interesantă, care ar putea oferi noi informaţii despre misterioasa atmosferă superioară a lui Jupiter.

Dimensiunile lui Jupiter - cea mai mare planetă din sistemul nostru solar - îi permit să aibă 67 de sateliţi naturali, inclusiv sateliţii descoperiţi de către Galileo.

Astronomii cred că Jupiter joacă rolul unui scut cosmic pentru Terra, măturând din calea Pământului obiectele ce pot provoca un impact devastator. Unii oameni de ştiinţă afirmă că viaţa pe planeta nostră nu s-ar fi putut dezvolta fără efectul protector al lui Jupiter.

Planul iniţial al studiului era acela de relevare a unor zone mult mai îndepărtate din univers, când, o observare ocazională a sateliţilor lui Jupiter a permis observarea luminii, în ciuda faptului că radiaţiile solare erau întrerupte de eclipsarea planetei gigant. Sateliţii lui Galileo, în special Ganymede şi Callisto, erau încă vizibili.

Care este sursa de lumină care a permis observarea?

"A fost o descoperire provocatoare, care mă face să fiu surprins şi încântat", a afirmat Kohji Tsumura, un astronom de la Universitatea din Tohoku din Japonia. Luminozitatea foarte slabă a lunilor lui Jupiter, combinată cu strălucirea planetei, face această descoperire foarte complexă.

Explicaţia cea mai plauzibilă pentru înţelegerea fenomenului este atmosfera superioară a lui Jupiter. Norii, care dau aspectul specific al planetei, sunt alcătuiţi din particule minuscule numite aerosoli sau ceaţă. Studiile anterioare au sugerat că aceşti nori se formează în atmosfera superioară a lui Jupiter. Prin urmare, cercetătorii au sugerat că aceştia ar putea reflecta lumina soarelui pe sateliţi, luminându-i. Un efect similar cu ceea ce se întâmplă în fenomenul de eclipsă totală de Lună, în care satelitul nostru capătă o nuanţă roşiatică.

Datorită analizei spectrului luminos, noua descoperire ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să analizeze ceaţa din atmosfera lui Jupiter, care este de altfel greu de studiat. În plus, această nouă metodă de studiu a atmosferei superioare a lui Jupiter ar putea ajuta cercetătorii să studieze atmosfera planetelor extrasolare din jurul stelelor îndepărtate.

Tsumura şi colegii săi au publicat concluziile lor în ultimul număr al The Astronomical Journal.