Bruxelles: Decizia privind aderarea României şi Bulgariei, amânată la Consiliul JAI

După ce unele ţări printre care se numără Finlanda şi Olanda au anunţat că vor aştepta concluziile viitorului raport MCV pentru justiţie, Consiliul JAI care se desfăşoară joi şi vineri la Bruxelles a decis că subiectul aderării României la spaţiul Schengen nu se va mai discuta până la finalul anului 2013, adică până în decembrie.

Înainte de începerea şedinţei consiliului JAI, Germania, Finlanda şi Olanda au anunţat cu fermitate că nu sunt de acord cu intrarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen.

Pe de altă parte, Franţa, Slovacia şi Italia au fost ţările care au anunţat că susţin aderarea României în spaţiul Schengen.

La data de 30 ianuarie, Comisia Europeană a prezentat raportul MCV pentru Justiţie, în care se precizează că România trebuie să mai lucreze la respectarea statului de drept şi că Bucureştiul nu a implementat toţi paşii ceruţi de CE în acest sens.

CE cere un calendar pentru aderarea României şi Bulgariei

Comisia Europeană (CE) cere "o perspectivă clară şi un calendar" pentru aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen

Nu a fost o mostră de diplomaţie rafinată, însă mesajul a fost clar: cu câteva zile înaintea reuniunii de joi a miniştrilor de Interne şi ai Justiţiei din Uniunea Europeană, ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich (CSU) a anunţat, în Der Spiegel, că va bloca deocamdată aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, notează Die Welt.

Un purtător de cuvânt al comisarului european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, a criticat însă, pentru Die Welt, faptul că ministrul Friedrich nu a prezentat nicio perspectivă pentru cele două ţări. Comisia urmăreşte problema şi încurajează toate părţile să colaboreze pentru găsirea unei soluţii.

"O perspectivă clară şi un calendar pentru ambele state membre ar trebui să aibă prioritate", susţine Comisia.

Primirea în zona Schengen, programată iniţial pentru 2011, se amână însă: miniştrii de Interne din mai multe state, printre care Germania, ceruseră Comisiei Europene întărirea controlului frontierelor. De-abia după ce România şi Bulgaria vor avansa hotărât în combaterea corupţiei, poate fi avută în vedere o deschidere. Deocamdată însă, se consideră, de pildă, că se poate obţine prea uşor o viză pe piaţa neagră.

"Îmi fac griji în legătură cu situaţia statului de drept în România", a declarat Manfred Weber (CSU), vicepreşedinte al grupului PPE din Parlamentul European. Weber şi-a exprimat înţelegerea faţă de poziţia lui Friedrich, pentru că "România rămâne statul în criză din Balcani". Guvernul de la Bucureşti trebuie să prezinte progrese evidente, "altfel, poziţia Germaniei nu se va modifica".

Care sunt temerile Germaniei

Aprobare pentru vetoul anunţat de ministrul Friedrich vine şi din partea Partidului Liber-Democrat (FDP), partener la guvernare al CDU(CSU: "O aderare a României şi Bulgariei nu se află deocamdată în discuţie, pentru că apartenenţa la Spaţiul Schengen este legată de anumite cerinţe", a declarat secretarul general Patrick Doring.

"O justiţie independentă nu este garantată în niciunul din cele două state. În plus, există însă probleme prea mari cu lupta împotriva corupţiei", a completat purtătorul de cuvânt pentru afaceri interne al grupului FDP din Bundestag, Hartfrid Wolff.

Poziţia lui Friedrich este sprijinită şi de preşedintele comisiei pentru afaceri interne din Bundestag, Wolfgang Bosbach (CDU). Ca şi Friedrich, el a avertizat în ce priveşte numărul în creştere al imigranţilor săraci: "Am văzut deja ce consecinţe are ridicarea obligativităţii vizelor pentru Serbia şi Macedonia şi ne temem de efecte similare dacă vor fi ridicate controalele la frontierele cu România şi Bulgaria".

Refuzul guvernului federal intervine în contextul discuţiei privind imigranţii săraci din Europa de Est. Numărul imigranţilor din Serbia şi Macedonia a crescut puternic anul trecut, după eliminarea obligativităţii vizelor. Niciuna dintre cererile de azil nu a primit, desigur, răspuns pozitiv în 2012.

Recent, primarii germani au avertizat în legătură cu consecinţele unei imigraţii crescute în 2014, când românii şi bulgarii vor putea trăi şi munci oriunde în UE.

"Este vorba despre o provocare populistă de panică", explică însă Franziska Keller, purtător de cuvânt pe probleme de migraţie al Verzilor în Parlamentul European, precizând că "2014 aduce oricum libertatea de circulaţie pentru români şi bulgari".

La rândul său, Michael Hartmann, purtător de cuvânt pentru afaceri interne al grupului parlamentar SPD din Bundestag, îi reproşează ministrului Friedrich polemica de campanie: "Trebuie să intrăm, în cele din urmă, într-un dialog ţintit cu România şi Bulgaria. Din acesta face parte şi presiunea, dar nu şi retorica la care recurge dreapta", afirmă social-democratul german, citat în Die Welt.

Traian Băsescu: Poziţia corectă este să stabilim o altă dată pentru discutarea aderării la Schengen

În cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni seară, că România are ca obiectiv major intrarea în zona Schengen şi că este foarte importantă trecerea la Euro. Poziţia corectă a României este să obţină în Consiliul JAI de joi-vineri o altă dată pentru discutarea aderării la Schengen.

"O justiţie independentă nu este garantată în niciunul din cele două state. În plus, există însă probleme prea mari cu lupta împotriva corupţiei", a completat purtătorul de cuvânt pentru afaceri interne al grupului FDP din Bundestag, Hartfrid Wolff.

Preşedintele a făcut mai multe precizări - după ce ministrul de Externe afirmase că, dacă se amână luarea unei decizii la Consiliul JAI, România ar putea să nu mai fie interesată să intre în Schengen

Iată care au fost principalele declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu:

- Salut poziţia exprimată astăzi de premier cu privire la mandatul pe care îl are reprezentantul guvernului pentru şedinţa JAI din 7-8 martie. E o revenire la normalitate. Aş dedica această întâlnire cu presa unor realităţi eruopene. Se pare că trăim în lumi paralele, nu înţelegem care sunt misiunile noastre principale ca stat membru al UE. Două elemente sunt fundamentale: intrarea în Schengen şi adoptarea monedei euro. Sunt obligaţii asumate de noi. Nu sunt nici facultative, nici întâmplătoare.

- Poziţia pe care o susţin fără rezerve, şi mă bucură declaraţia primului ministru: România are ca obiectiv major intrarea în zona Schengen. Nu mă refer că aceasta e o prioritate doar din punct de vedere economic. Este esenţială intrarea în zona Schengen, şi din punct de vedere economic, şi din punct de vedere politic.

- Aş vrea să clarific faptul că România a avut consecvent în ultimii opt ani o politică de integrare şi trebuie să vă spun că de multe ori a existat tentaţia izolării zonei non-euro. România a avut poziţii extrem de severe, susţinute de Germania, atunci când s-a pus problema pactului Euro.

- A fost tema uniunii bancare care de asemenea a fost concepută pentru statele din zona Euro. România a fosta atunci extrem de vehementă şi a cerut să fie parte la acest proces.

- Aş spune că a fost consecvent o politică prin care am încercat să ne integrăm, uneori cu unele costuri.

- Poziţia pe care o exprim fără rezerve - România are ca obiectiv major intrarea în zona Schengen. Nu mă refer că aceasta e prioritate numai din punct de vedere economic. O dată intraţi în Schengen avem alt culoar în aeroport. Camioanele nu mai stau în vamă. Pentru noi este esenţială intrarea în Schengen şi din punct de vedere al procesului de integrare şi din punct de vedere economic şi, poate cel mai important aspect, este cel politic.

- Obiectivul intrării în Schengen rămâne un obiectiv fundamental pentru România. Niciun sacrificiu nu e prea mare.

- România trebuie să-şi propună ca obiectiv major intrarea în Schengen cu costurile legate de corupţi sau potenţiali corupţi. Sunt costuri nesemnificative în raport cu nevoia politică de a muta frontiera UE pe Prut şi pe frontiera cu Ucraina. Este poate la fel de important ca intrarea în UE.

- Noi am intrat în UE în 2007, dar încă nu ne-am integrat în cele două uriaşe facilităţi ale Uniunii: Schengen şi zona Euro. Cu toate eforturile noastre de a participa la toate proiectele. Esenţiale sunt cele două. Să rămânem agăţaţi de zona dură a UE - acesta a fost efortul.

- Despre declaraţia de luni a ministrului german de Interne: E un suporter al României. Oricine citea ultimul raport MCV ar fi făcut un pas înapoi. Se încearcă acreditarea ideii că Germania e împotrivă din cauza romilor, de invazia românilor. Ministrul discută problema, dar nu condiţionează accesul României în Schengen. Din punctul de vedere al ministrului, România şi Bulgaria au o singură problemă - corupţia. Şi s-a reflectat în raportul MCV.

- Văd că suntem foarte supăraţi că am cheltuit bani mulţi şi nu ne primesc în Schengen. Vă dau cifrele corecte cu costurile României. 470 de milioane de euro - facilitate Schengen, bani de la UE.

- Germania nu e singura care ar fi votat împotriva României. Sunt cel puţin şapte state care ar fi votat împotrivă din cauza raportului MCV. Putea chiar să fie majoritate împotrivă.

- De când merg la Consiliul European, nu am văzut nicio problemă rezolvată ţipând. Totul este subiect de negociere între parteneri. Nimeni nu îşi aruncă buzdugane peste frontiere. Nu acesta e spiritul Uniunii. Corect din partea noastră e să ne uităm în ograda noastră să vedem de ce sunt supăraţi unii parteneri europeni.

- Schengen e parte a politicii UE. Chiar guvernul nostru a acceptat în septembrie această menţiune. Noi am acceptat această menţiune în septembrie. Nu eu am fost acolo. Această menţiune este în toate documentele.

- Poziţia corectă e să se ia notă şi să stabilim un alt termen în care să discutăm accesul în Schengen. Ştiind foarte bine atmosfera, punctul meu de vedere e că ar trebui să obţinem o altă dată, septembrie sau decembrie. O strategie corectă este să se ia notă că România a făcut progrese. Sunt consemnate progrese la CSM, la ANI, la Înalta Curte.

- Am o experienţă pe care o pot da. Şi vreau să o dau pentru a ne atinge acest obiectiv. Mutarea frontierei noastre pe frontiera Uniunii este un obiectiv fundamental.