Bruxelles-ul cere un calendar pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen

Comisia Europeană cere "o perspectivă clară şi un calendar" pentru aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen

Nu a fost o mostră de diplomaţie rafinată, însă mesajul a fost clar: cu câteva zile înaintea reuniunii de joi a miniştrilor de Interne şi ai Justiţiei din Uniunea Europeană, ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich (CSU) a anunţat, în Der Spiegel, că va bloca deocamdată aderarea României şi Bulgăriei la Spaţiul Schengen, notează Die Welt.

Un purtător de cuvânt al comisarului european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, a criticat însă, pentru Die Welt, faptul că ministrul Friedrich nu a prezentat nicio perspectivă pentru cele două ţări. Comisia urmăreşte problema şi încurajează toate părţile să colaboreze pentru găsirea unei soluţii.

"O perspectivă clară şi un calendar pentru ambele state membre ar trebui să aibă prioritate", susţine Comisia.

Primirea în zona Schengen, programată iniţial pentru 2011, se amână însă: miniştrii de Interne din mai multe state, printre care Germania, ceruseră Comisiei Europene întărirea controlului frontierelor. De-abia după ce România şi Bulgaria vor avansa hotărât în combaterea corupţiei, poate fi avută în vedere o deschidere. Deocamdată însă, se consideră, de pildă, că se poate obţine prea uşor o viză pe piaţa neagră.

"Îmi fac griji în legătură cu situaţia statului de drept în România", a declarat Manfred Weber (CSU), vicepreşedinte al grupului PPE din Parlamentul European. Weber şi-a exprimat înţelegerea faţă de poziţia lui Friedrich, pentru că "România rămâne statul în criză din Balcani". Guvernul de la Bucureşti trebuie să prezinte progrese evidente, "altfel, poziţia Germaniei nu se va modifica".

De ce se teme Germania

Aprobare pentru vetoul anunţat de ministrul Friedrich vine şi din partea Partidului Liber-Democrat (FDP), partener la guvernare al CDU(CSU: "O aderare a României şi Bulgăriei nu se află deocamdată în discuţie, pentru că apartenenţa la Spaţiul Schengen este legată de anumite cerinţe", a declarat secretarul general Patrick Doring.

"O justiţie independentă nu este garantată în niciunul din cele două state. În plus, există însă probleme prea mari cu lupta împotriva corupţiei", a completat purtătorul de cuvânt pentru afaceri interne al grupului FDP din Bundestag, Hartfrid Wolff.

Poziţia lui Friedrich este sprijinită şi de preşedintele comisiei pentru afaceri interne din Bundestag, Wolfgang Bosbach (CDU). Ca şi Friedrich, el a avertizat în ce priveşte numărul în creştere al imigranţilor săraci: "Am văzut deja ce consecinţe are ridicarea obligativităţii vizelor pentru Serbia şi Macedonia şi ne temem de efecte similare dacă vor fi ridicate controalele la frontierele cu România şi Bulgaria".

Refuzul guvernului federal intervine în contextul discuţiei privind imigranţii săraci din Europa de Est. Numărul imigranţilor din Serbia şi Macedonia a crescut puternic anul trecut, după eliminarea obligativităţii vizelor. Niciuna dintre cererile de azil nu a primit, desigur, răspuns pozitiv în 2012.

Recent, primarii germani au avertizat în legătură cu consecinţele unei imigraţii crescute în 2014, când românii şi bulgarii vor putea trăi şi munci oriunde în UE.

"Este vorba despre o provocare populistă de panică", explică însă Franziska Keller, purtător de cuvânt pe probleme de migraţie al Verzilor în Parlamentul European, precizând că "2014 aduce oricum libertatea de circulaţie pentru români şi bulgari".

La rândul său, Michael Hartmann, purtător de cuvânt pentru afaceri interne al grupului parlamentar SPD din Bundestag, îi reproşează ministrului Friedrich polemica de campanie: "Trebuie să intrăm, în cele din urmă, într-un dialog ţintit cu România şi Bulgaria. Din acesta face parte şi presiunea, dar nu şi retorica la care recurge dreapta", afirmă social-democratul german, citat în Die Welt.