Ponta şi Băsescu, în dezacord pe tema celor şapte state care s-ar opune intrării României în Schengen

Ideea prezentată de preşedintele Băsescu, potrivit căreia şapte state s-ar opune intrării României în spaţiul Schengen ar fi doar "o poveste" care nu există, a apreciat premierul Victor Ponta.
Premierul Victor Ponta. (GEORGES GOBET / AFP / Getty Images)
Cristina Boiangiu
05.03.2013

Ideea prezentată de preşedintele Băsescu, potrivit căreia şapte state s-ar opune intrării României în spaţiul Schengen ar fi doar "o poveste" care nu există, a apreciat premierul Victor Ponta.

"Nu există aşa ceva. Nu aveţi cum să ştiţi nici măcar de două. Când vorbim de poziţia unor ţări ale Uniunii Europene, nu putem să vorbim aşa, după bârfe la colţul străzii. Eu ştiam de o anumită reţinere a Germaniei, dar nu am vorbit niciodată în public despre acest lucru până când ministrul de Interne german, pe care îl apreciază foarte tare domnul preşedinte Băsescu, nu şi-a spus o poziţie oficială. Povestea asta cu şapte state...va fi greu de dumirit la cine se referă preşedintele şi mă bucur că nu le-a individualizat, că eram într-o situaţie ridicolă. Când vorbim de lucruri importante pentru România, iar ajungem la bârfe şi la datul la gioale românesc ", a declarat Ponta, la Antena 3.

În afară de Germania, nu mai există nici un alt stat al cărui reprezentanţi să fi susţinut oficial că nu sunt de acord cu aderarea României şi că ar intenţiona să folosească dreptul de veto, a precizat premierul.

Replica lui Ponta a venit după ce preşedintele Traian Băsescu a declarat că Germania nu este singura ţară care ar fi votat împotriva aderării României la Schengen în Consiliul JAI din 7-8 martie şi că ar exista cel puţin şapte state care ar fi intenţionat să folosească dreptul de veto.

"Aş vrea să mai clarific un lucru, ca om care ştie mecanismele de funcţionare ale Uniunii Europene. Germania nu este singura care ar fi votat împotriva României, sunt cel puţin şapte state care, dacă s-ar fi ajuns la vot, ar fi votat împotrivă urmare a raportului MCV. Şapte state pe care le ştiu eu, dar este foarte posibil ca, în momentul în care ministrul german de Interne ridica mâna, să fie majoritate împotrivă. Ştiu foarte bine cum funcţionează consiliile interguvernamentale şi interstatale în UE", a menţionat Băsescu.

Preşedintele a apreciat prudenţa de care a dat dovadă luni premierul şi a declarat că ar fi bine dacă s-ar menţine aceeaşi linie, mai ales că până acum nu a văzut, la nivelul Consiliului European, că se rezolvă vreo problemă ţipând.

"Totul este subiect de negociere între parteneri. Nimeni nu-şi aruncă buzduganul peste frontiere. Se mai întâmplă cu Londra, dar şi ea pierde câte jumătate de buzdugan când face aşa ceva. (...) Nimeni nu rezolvă nimic în acest mod, pentru că nu acesta este spiritul Uniunii. Iar corect din partea noastră este să ne uităm în ograda noastră, să vedem de ce sunt supăraţi unii parteneri europeni", a adăugat Băsescu.

Ce va face Guvernul

Guvernul îşi va schimba strategia politică privind obiectivele europene ale României, iar scopul urmărit este de a nu se ajunge la Consiliul JAI din 7-8 martie la exercitarea dreptului de veto al României faţă de intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen, a declarat Ponta. Reacţia premierului vine după ce autorităţile germane au anunţat că se vor folosi de dreptul de veto săptămâna aceasta pentru a lăsa România în afara spaţiului Schengen.

"Am luat act de decizia enunţată de ministrul german de Interne, şi atunci e clar că în Consiliul JAI Germania, dacă va fi obligată, îşi va exercita dreptul de veto. Intenţia noastră este să nu ajungem până la exercitarea dreptului de veto al Germaniei, pentru că nu asta este ideea pe care o urmărim. Intenţia noastră este de a prezenta încă o dată în JAI motivele şi îndeplinirea criteriilor tehnice. Dacă vom obţine de la Germania un punct de vedere clar asupra a ceea ce ar trebui făcut în viitor, e foarte bine, nu vreau să exportăm probleme din România dincolo de graniţe şi în alte consilii", a declarat Ponta.

În noua strategie a Guvernului apare o "atitudine realistă, pragmatică şi demnă" şi se păstrează interesul pentru aderarea la spaţiul Schengen.

"Poziţia Guvernului şi a USL este o poziţie foarte clară, obiectivele fundamentale ale României de integrare europeană sunt neschimbate. Evident că ne dorim să accedem în spaţiul Schengen, să accedem în spaţiul euro, să facem parte din Uniunea Bancară, din toate dezvoltările pe plan european. Nu se pune problema de a schimba în vreun fel aceste obiective. Se pune însă problema şi o decizie asumată de a schimba strategia, pentru că în ultimii ani, nu doar în 2012 (...) practic nu s-a mai obţinut nimic din 2005 încoace. Nici nu s-a finalizat Mecanismul de Cooperare şi Verificare, şi nu e că nu s-a finalizat până în 2012 că urma sa vină Guvernul USL, nu s-a finalizat de către toate guvernele anterioare. N-am intrat în Schengen şi nu am fost respinşi în 2011, pentru că în 2012 urma sa vină USL la putere, a fost un obiectiv ratat de toate puterile şi guvernările. Intrarea în euro şi criteriile de convergenţă sunt într-un trend pozitiv, dar suntem încă departe de a le îndeplini pe toate - în special criteriile de convergenţă reală, nu doar nominală", a susţinut Ponta.

Pe cine dă vina USL

După ce Germania a anunţat că va face uz de dreptul de veto pentru a bloca aderarea României la spaţiul Schengen, cei din USL au găsit repede vinovaţii pentru eşecul care se prefigura deja având în vedere declaraţia lui Corlăţean că poate nu mai suntem interesaţi de aderare.

Premierul Victor Ponta a declarat că de vină ar fi cei din ţară care "înjură şi vorbesc de rău România" pe la Bruxelles şi Berlin şi "se bucură că ne scufundăm după ce au dat găuri în barcă". Ponta s-a ferit să-i adreseze vreo critică ministrul de Externe care afirmase sâmbătă că poate nu mai suntem interesaţi de aderare. Cu toate acestea, premierul a adăugat că Guvernul nu renunţă la obiectivul intrării în spaţiul Schengen, ci aşteaptă să vină "un context politic favorabil".

"Nu am nimic de reproşat Germaniei. Eu am de reproşat celor din România care nu înţeleg că tot înjurând şi vorbind de rău România, pe la Bruxelles, pe la Berlin, fac rău ţării ăsteia, pentru că din păcate sunt şi ei în ţara asta. Dacă noi de aici din România tot avem tot felul de fericiţi din ăştia, deştepţi care arătau găuri în barcă şi după aia se bucură că ne scufundăm, de parcă intram în Schengen numai Guvernul, sau numai USL? Nu intrau şi ei ăştia care tot ne pârăsc peste tot, ne anunţă de ce nu trebuie să intrăm. Asta e boala României, întotdeauna ai pe unii care se bucură dacă mor toate caprele, şi ale vecinului, şi ale lor. De acum încolo o să încercăm să îi ignorăm pe cât posibil şi să ne atingem obiectivele europene cu mai multă demnitate şi mai multă înţelepciune", a afirmat Ponta.

România ar putea intra în Schengen în luna octombrie, după alegerile parlamentare din Germania, dar nu este nimic sigur deocamdată, termenul putând fi amânat cu încă un an.

"Sigur, după octombrie, mai ales că octombrie, din fericire e după septembrie, adică după alegeri, o să vedem dacă se poate lua o decizie. Dacă nu, la anul (...) Mă refer în primul rând la faptul că, aşa cum Olanda după alegeri şi-a nuanţat discursul şi poziţia, sunt convins că se va întâmpla la fel şi în alte ţări europene. Repet, problemele noastre au fost din România şi dacă le-am rezolvat, acum aşteptăm momentul şi contextul politic", a precizat Ponta.

Premierul nu a ratat ocazia de a sublinia că şi guvernarea PDL a trecut printr-un moment asemănător, în 2011, când a fost respinsă aderarea României la Schengen. "Am spus foarte clar, era deja ridicol să vorbim de fiecare dată, dar nu noi, cred că şi domnul Băsescu, şi guvernul Boc. Acum domnul Boc stă prost cu memoria, uită că în 2011 era el prim-ministru când ne-au respins şi strigau împotriva Olandei şi Finlandei", a afirmat Ponta.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor