Finlanda, al doilea stat care anunţă că va bloca aderarea României la Schengen. Ce motive invocă

Autorităţile din Finlanda au anunţat oficial că vor bloca aderarea României la spaţiul Schengen, la Consiliul JAI care va avea loc pe 7 şi 8 martie, conform postului public de televiziune YLE. Finlanda este cel de al doilea stat, după Germania, care se opune oficial intrării ţării noastre în Schengen şi şi-a făcut publică poziţia înaintea întâlnirii miniştrilor de Interne programată să înceapă mâine.

Reprezentanţii Guvernului şi ai Parlamentului Finlandei au motivat că atât România, cât şi Bulgaria sunt prea corupte şi nu trăiesc conform principiilor statului de drept. Ministrul de Interne Päivi Räsänen a precizat că decizia luată de autorităţile din această ţară nu este legată de problema ţiganilor care au creat probleme pentru că merg să cerşească în oraşele finlandeze.

Oficialul finlandez a mai afirmat că România şi Bulgaria au fost primite prea uşor în UE. În ceea ce priveşte criteriile pentru admiterea în Schengen, Finlanda nu are încredere că cele două ţări vor putea securiza corespunzător frontierele externe ale UE din cauza corupţiei.

Schimbare de strategie

După ce Germania a anunţat oficial că se va opune aderării României la Schengen, premierul Ponta a schimbat strategia şi a declarat că, la Consiliul JAI care va avea loc joi şi vineri, România nu va solicita un vot pentru aderare şi nu va mai lua în calcul un termen pentru finalizarea acestui proces. Decizia a fost luată după ce premierul s-a consultat cu preşedintele Traian Băsescu. Anterior, şeful statului menţionase că există şapte state care se opun intrării României în spaţiul Schengen.

"Probabil că Olanda ar vota alături de Germania. Nu se pune problema să mai cerem vot, sunt convins că Germania, de obicei, nu rămâne singură când se pune problema de vot, că totuşi e una dintre ţările-lider ale Uniunii Europene, iar pentru România nu se schimbă nimic dacă e un singur vot împotrivă sau sunt trei ori cinci. Practic, un singur vot, dreptul de veto anunţat oficial de Germania, este suficient şi, din acest motiv, am considerat că nu are rost să încălcăm uzanţele europene", a declarat Victor Ponta.

Traian Băsescu a anunţat că "poziţia corectă" pentru Consiliul JAI ar fi "să se ia notă şi să stabilim un alt termen în care să discutăm accesul în Schengen", spre sfârşitul acestui an.

După ce şeful statului declarase că există şapte state care se opun aderării României, premierul a replicat că ideea susţinută de Băsescu reprezintă "o poveste" care nu există şi a arătat că poziţia statelor UE nu poate fi discutată "după bârfe".

"Aş vrea să mai clarific un lucru, ca om care ştie mecanismele de funcţionare ale Uniunii Europene. Germania nu este singura care ar fi votat împotriva României, sunt cel puţin şapte state care, dacă s-ar fi ajuns la vot, ar fi votat împotrivă urmare a raportului MCV. Şapte state pe care le ştiu eu, dar este foarte posibil ca, în momentul în care ministrul german de Interne ridica mâna, să fie majoritate împotrivă. Ştiu foarte bine cum funcţionează consiliile interguvernamentale şi interstatale în UE", a menţionat Băsescu.

Germania va folosi dreptul de veto

Într-un interviu pentru cotidianul "Der Spiegel", ministrul federal de Interne de la Berlin, Hans-Peter Friedrich, a anunţat recent că va utiliza la Consiliul JAI din 7-8 martie dreptul de veto al Germaniei împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Ministrul doreşte să împiedice aderarea rapidă a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, precum şi ridicarea controalelor de graniţă pentru cetăţenii celor două ţări.

Reprezentanţii Guvernului şi ai Parlamentului Finlandei au motivat că atât România, cât şi Bulgaria sunt prea corupte şi nu trăiesc conform principiilor statului de drept. Ministrul de Interne Päivi Räsänen a precizat că decizia luată de autorităţile din această ţară nu este legată de problema ţiganilor care au creat probleme pentru că merg să cerşească în oraşele finlandeze.

Friedrich a declarat că în cazul în care, după votului din cadrului reuniunii miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne (Consiliul JAI - n.r.), ambele ţări vor fi admise, "intrarea acestora va fi împiedicată prin veto-ul german".

"Chiar şi considerarea aderării parţiale, adică intrarea cu aeroporturile şi porturile maritime, este scoasă de la masa discuţiilor. Extinderea spaţiului Schengen va fi acceptată de către cetăţenii noştri numai în condiţiile în care sunt asigurate premisele de bază. În momentul de faţă nu este cazul", a declarat Friedrich.

Ministrul german de Interne sugerează că măsurile populiste faţă de imigranţi sunt necesare pentru evitarea ameninţării fascismului.

Ce va face Guvernul

Guvernul îşi va schimba strategia politică privind obiectivele europene ale României, iar scopul urmărit este de a nu se ajunge la Consiliul JAI din 7-8 martie la exercitarea dreptului de veto al României faţă de intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen, a declarat Ponta. Reacţia premierului vine după ce autorităţile germane au anunţat că se vor folosi de dreptul de veto săptămâna aceasta pentru a lăsa România în afara spaţiului Schengen.

"Am luat act de decizia enunţată de ministrul german de Interne, şi atunci e clar că în Consiliul JAI Germania, dacă va fi obligată, îşi va exercita dreptul de veto. Intenţia noastră este să nu ajungem până la exercitarea dreptului de veto al Germaniei, pentru că nu asta este ideea pe care o urmărim. Intenţia noastră este de a prezenta încă o dată în JAI motivele şi îndeplinirea criteriilor tehnice. Dacă vom obţine de la Germania un punct de vedere clar asupra a ceea ce ar trebui făcut în viitor, e foarte bine, nu vreau să exportăm probleme din România dincolo de graniţe şi în alte consilii", a declarat Ponta.

În noua strategie a Guvernului apare o "atitudine realistă, pragmatică şi demnă" şi se păstrează interesul pentru aderarea la spaţiul Schengen.

"Poziţia Guvernului şi a USL este o poziţie foarte clară, obiectivele fundamentale ale României de integrare europeană sunt neschimbate. Evident că ne dorim să accedem în spaţiul Schengen, să accedem în spaţiul euro, să facem parte din Uniunea Bancară, din toate dezvoltările pe plan european. Nu se pune problema de a schimba în vreun fel aceste obiective. Se pune însă problema şi o decizie asumată de a schimba strategia, pentru că în ultimii ani, nu doar în 2012 (...) practic nu s-a mai obţinut nimic din 2005 încoace. Nici nu s-a finalizat Mecanismul de Cooperare şi Verificare, şi nu e că nu s-a finalizat până în 2012 că urma sa vină Guvernul USL, nu s-a finalizat de către toate guvernele anterioare. N-am intrat în Schengen şi nu am fost respinşi în 2011, pentru că în 2012 urma sa vină USL la putere, a fost un obiectiv ratat de toate puterile şi guvernările. Intrarea în euro şi criteriile de convergenţă sunt într-un trend pozitiv, dar suntem încă departe de a le îndeplini pe toate - în special criteriile de convergenţă reală, nu doar nominală", a susţinut Ponta.