Noua strategie a lui Victor Ponta referitoare la aderarea la Schengen

Guvernul îşi va schimba strategia politică privind obiectivele europene ale României, iar scopul urmărit este de a nu se ajunge la Consiliul JAI din 7-8 martie la exercitarea dreptului de veto al României faţă de intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen, a declarat Ponta. Reacţia premierului vine după ce autorităţile germane au anunţat că se vor folosi de dreptul de veto săptămâna aceasta pentru a lăsa România în afara spaţiului Schengen.

"Am luat act de decizia enunţată de ministrul german de Interne, şi atunci e clar că în Consiliul JAI Germania, dacă va fi obligată, îşi va exercita dreptul de veto. Intenţia noastră este să nu ajungem până la exercitarea dreptului de veto al Germaniei, pentru că nu asta este ideea pe care o urmărim. Intenţia noastră este de a prezenta încă o dată în JAI motivele şi îndeplinirea criteriilor tehnice. Dacă vom obţine de la Germania un punct de vedere clar asupra a ceea ce ar trebui făcut în viitor, e foarte bine, nu vreau să exportăm probleme din România dincolo de graniţe şi în alte consilii", a declarat Ponta.

În noua strategie a Guvernului apare o "atitudine realistă, pragmatică şi demnă" şi se păstrează interesul pentru aderarea la spaţiul Schengen.

"Poziţia Guvernului şi a USL este o poziţie foarte clară, obiectivele fundamentale ale României de integrare europeană sunt neschimbate. Evident că ne dorim să accedem în spaţiul Schengen, să accedem în spaţiul euro, să facem parte din Uniunea Bancară, din toate dezvoltările pe plan european. Nu se pune problema de a schimba în vreun fel aceste obiective. Se pune însă problema şi o decizie asumată de a schimba strategia, pentru că în ultimii ani, nu doar în 2012 (...) practic nu s-a mai obţinut nimic din 2005 încoace. Nici nu s-a finalizat Mecanismul de Cooperare şi Verificare, şi nu e că nu s-a finalizat până în 2012 că urma sa vină Guvernul USL, nu s-a finalizat de către toate guvernele anterioare. N-am intrat în Schengen şi nu am fost respinşi în 2011, pentru că în 2012 urma sa vină USL la putere, a fost un obiectiv ratat de toate puterile şi guvernările. Intrarea în euro şi criteriile de convergenţă sunt într-un trend pozitiv, dar suntem încă departe de a le îndeplini pe toate - în special criteriile de convergenţă reală, nu doar nominală", a susţinut Ponta.

Vinovaţii, în viziunea USL

După ce Germania a anunţat că va face uz de dreptul de veto pentru a bloca aderarea României la spaţiul Schengen, cei din USL au găsit repede vinovaţii pentru eşecul care se prefigura deja având în vedere declaraţia lui Corlăţean că poate nu mai suntem interesaţi de aderare.

Premierul Victor Ponta a declarat că de vină ar fi cei din ţară care "înjură şi vorbesc de rău România" pe la Bruxelles şi Berlin şi "se bucură că ne scufundăm după ce au dat găuri în barcă". Ponta s-a ferit să-i adreseze vreo critică ministrul de Externe care afirmase sâmbătă că poate nu mai suntem interesaţi de aderare. Cu toate acestea, premierul a adăugat că Guvernul nu renunţă la obiectivul intrării în spaţiul Schengen, ci aşteaptă să vină "un context politic favorabil".

"Nu am nimic de reproşat Germaniei. Eu am de reproşat celor din România care nu înţeleg că tot înjurând şi vorbind de rău România, pe la Bruxelles, pe la Berlin, fac rău ţării ăsteia, pentru că din păcate sunt şi ei în ţara asta. Dacă noi de aici din România tot avem tot felul de fericiţi din ăştia, deştepţi care arătau găuri în barcă şi după aia se bucură că ne scufundăm, de parcă intram în Schengen numai Guvernul, sau numai USL? Nu intrau şi ei ăştia care tot ne pârăsc peste tot, ne anunţă de ce nu trebuie să intrăm. Asta e boala României, întotdeauna ai pe unii care se bucură dacă mor toate caprele, şi ale vecinului, şi ale lor. De acum încolo o să încercăm să îi ignorăm pe cât posibil şi să ne atingem obiectivele europene cu mai multă demnitate şi mai multă înţelepciune", a afirmat Ponta.

Amânare pe termen neprecizat

România ar putea intra în Schengen în luna octombrie, după alegerile parlamentare din Germania, dar nu este nimic sigur deocamdată, termenul putând fi amânat cu încă un an.

"Sigur, după octombrie, mai ales că octombrie, din fericire e după septembrie, adică după alegeri, o să vedem dacă se poate lua o decizie. Dacă nu, la anul (...) Mă refer în primul rând la faptul că, aşa cum Olanda după alegeri şi-a nuanţat discursul şi poziţia, sunt convins că se va întâmpla la fel şi în alte ţări europene. Repet, problemele noastre au fost din România şi dacă le-am rezolvat, acum aşteptăm momentul şi contextul politic", a precizat Ponta.

Premierul nu a ratat ocazia de a sublinia că şi guvernarea PDL a trecut printr-un moment asemănător, în 2011, când a fost respinsă aderarea României la Schengen. "Am spus foarte clar, era deja ridicol să vorbim de fiecare dată, dar nu noi, cred că şi domnul Băsescu, şi guvernul Boc. Acum domnul Boc stă prost cu memoria, uită că în 2011 era el prim-ministru când ne-au respins şi strigau împotriva Olandei şi Finlandei", a afirmat Ponta.

Şeful Guvernului a respins orice legătură între afirmaţia ministrului german de Interne privind opoziţia Germaniei la Consiliul JAI din 7-8 martie şi declaraţiile politice ale lui Corlăţean.

"Asta chiar e cea mai mare prostie, să vă închipuiţi că ministrul de Interne german a citit ieri presa din România şi s-a apucat să declare. Asta e chiar de râsul lumii. Ideea Germaniei era cunoscută de noi şi eu, sigur, normal, diplomatic nu am vrut să anunţ că ardea ţara, dar ştiam cu toţii că Germania are reţineri faţă de această decizie", a apreciat Ponta.

Ministrul federal de Interne al Germaniei, Hans-Peter Friedrich, a declarat că va opune la Consiliul JAI din 7-8 martie dreptul de veto al Germaniei împotriva aderării României şi Bulgăriei la spaţiul Schengen.

Pe de altă parte, ministrul de Externe Titus Corlăţean a declarat că opoziţia faţă de aderarea României la Schengen nu este a Germaniei, ci "a unei părţi din guvernul creştin-democrat" din PPE, din care face parte şi PDL.

"În primul rând, nu mă surprinde poziţia ministrului de Interne al Germaniei. Nu aş spune al Germaniei, ci o parte a guvernului creştin-democrat, din PPE, din care face parte şi PDL", a declarat Corlăţean.