BIOGRAFIE - Viktor Bout, „negustorul morţii”, traficantul de arme care a inspirat Hollywoodul

Traficantul de arme rus Viktor Bout, condamnat joi la 25 de ani de închisoare, a fost descris la un moment dat drept unul dintre cei mai periculoşi oameni din lume, iar activităţile sale, devenite subiect de film la Hollywood, i-au atras şi o poreclă de temut - „negustorul morţii”.

Bout, fost ofiţer în forţele aeriene sovietice transformat în om de afaceri, a fost arestat în martie 2008 la Bangkok, după ce se întâlnise cu agenţi americani care se dădeau drept membri FARC şi care spuneau că vor să cumpere rachete şi lansatoare de rachete. Bout a fost prins în urma unei operaţiuni comune cu România.

De altfel, arestarea lui Viktor Bout trebuia să aibă loc în România, dar difuzarea filmului "Traficantul de arme" (Lord of War), inspirat din viaţa lui, l-a făcut suspicios şi l-a determinat să nu mai vină ca să perfecteze tranzacţia aflată în vizorul agenţilor secreţi, potrivit unor surse judiciare de la Bucureşti.

El fost extrădat în Statele Unite în 2010. Iar în noiembrie 2011, juriul Tribunalului federal din New York l-a declarat în unanimitate vinovat pe Bout de conspiraţie în vederea uciderii de oficiali şi cetăţeni americani, de achiziţia de rachete antiaeriene şi de oferire de susţinere materială teroriştilor.

În aprilie 2012 a fost condamnat la 25 de ani de detenţie, după un proces de trei săptămâni

Fost ofiţer în aviaţia sovietică, Bout a fost descris de procurori drept un "om foarte periculos", care voia să vândă arme teroriştilor pentru a ucide americani. Agenţi sub acoperire s-au dat drept rebeli columbieni din FARC, dispuşi că cumpere mari cantităţi de arme. Agenţii au încercat să cumpere 700 până la 800 de rachete antiaeriene, mii de puşti AK-47 şi mine terestre, spunându-i lui Bout că vor să "ucidă americani", potrivit actului de punere sub acuzare. Bout le-a răspuns, asigurându-i că le va pregăti "orice are nevoie FARC".

Înainte de a fi arestat în Tailanda, DEA s-a străduit să-l atragă pe Bout afară din Rusia natală, bănuită că mult timp i-a oferit adăpost şi chiar l-a apărat. De altfel, Rusia şi SUA au luptat acerb în justiţie să obţină extrădarea din Tailanda a "negustorului morţii".

Începând din 1990, omul de afaceri rus a reunit, potrivit acuzării, o flotă de avioane cargo pentru a transporta arme sofisticate către zone de conflict. Potrivit unei cărţi din 2007 scrise de experţii în securitate Douglas Farah şi Stephen Braun, Bout şi-a construit afacerea folosind avioane militare abandonate pe aerodromuri după prăbuşirea URSS. Avioanele rezistente Antonov şi Iuliuşin erau practic de vânzare, împreună cu echipajele lor, şi erau perfecte pentru a ateriza pe piste accidentate, din zone de război.

Mai mult, el ar fi vândut ilegal o parte din importantele arsenale în posesia căreia se afla Ucraina după dezmembrarea URSS. Şi Republica Moldova şi Bulgaria ar fi fost ţări-sursă pentru aprovizionarea sa cu arme.

El a creat companii-paravan pe care avioanele sale le-au folosit pentru a transporta alimente şi ajutor medical, dar şi arme.

Presupusele sale activităţi de trafic din Liberia au determinat SUA să-i îngheţe conturile din America, în 2004, şi să interzică tranzacţiile cu el.

În 2000, secretarul Foreign Office de atunci, Peter Hain, a fost cel care l-a numit "principalul negustor de moarte din Africa", Bout fiind suspectat că furniza arme oficialilor din Sierra Leone, fostă colonie britanică implicată la acea vreme într-un război civil.

Potrivit ONU el a fost un asociat al fostului preşedinte liberian Charles Taylor - care este judecat pentru crime de război. "(Bout este - n.r.) un om de afaceri, traficant şi transportator de arme şi minereuri (care - n.r.) a susţinut regimul fostului preşedinte Taylor într-un efort de a destabiliza Sierra Leone şi a obţine acces ilicit la diamante", se arată în documentele Naţiunilor Unite.

În 2005, filmul "Lord of War", cu Nicolas Cage, a fost inspirat din viaţa lui Bout. În ultimii 15 ani, el ar fi furnizat arme din Africa până în America de Sud, trecând prin Afganistan. Printre clienţii săi s-ar fi numărat Al-Qaeda şi talibanii.

Într-un interviu acordat în 2009 pentru postul britanic de televiziune Channel 4 News, el a negat că ar fi avut vreodată contacte cu cele două organizaţii teroriste. Dar a admis că a dus arme în Afganistan la mijlocul anilor '90, spunând că acestea erau folosite de comandanţii care luptau împotriva talibanilor.

El susţine şi că a ajutat guvernul francez să transporte bunuri şi trupe ONU de menţinere a păcii în Rwanda după genocid.

Însă agenţiile de securitate l-au urmărit pe tot parcursul anilor 2000. El a fost nevoit să îşi părăsească locuinţa din Belgia în 2002, după ce autorităţile de acolo au emis un mandat de arestare. Se crede că a călătorit sub nume false, în ţări precum Emiratele Arabe Unite şi Africa de Sud, înainte de a reapărea în 2003 în Rusia, ţară care nu îşi extrădează cetăţenii.

De altfel, autorităţile ruse l-au susţinut şi pe perioada procesului. Se spune că ar fi fost de folos agenţiilor ruse de informaţii şi că avea legături la vârful ierahiei.

Absolvent al Institutului de Limbi Străine al armatei sovietice, născut în Tadjikistan, Bout este vegetarian, vorbeşte şase limbi străine şi a fost translator în aviaţia URSS.