Beijingul continuă să construiască pe insulele disputate din Marea Chinei de Sud

Noi imagini de satelit arată că Beijingul a construit în acest an o infrastructură ce acoperă o suprafaţă de 28 de hectare pe insulele Spratly şi Paracel.

Iniţiativa pentru Transparenţă Maritimă în Asia (ITMA) din cadrul Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale, cu sediul în Washington, a raportat joi că pe insulele respective au fost construite hangare, depozite subterane, adăposturi pentru rachete, sisteme de radar şi alte structuri.

Vietnam, Malaezia, Taiwan, Filipine şi Brunei au lansat revendicări teritoriale referitoare la lanţul de insule.

Pentagonul a declarat că Beijingul a adăugat peste 1.294 de hectare de teren la cele şapte teritorii pe care le ocupă în Marea Chinei de Sud.

China susţine că insulele artificiale din lanţul Spratly cu piste de aterizare şi instalaţii militare sunt folosite în principal în scopuri civile şi pentru protejarea pescuitului şi comerţului maritim.

ITMA a raportat că Beijingul a desfăşurat noi tipuri de aeronave militare în acea zonă, inclusiv avioane de luptă J-11B folosite în exerciţii militare. În luna noiembrie, în insulele respective au fost trimise avioane de transport Y-8 considerate a fi capabile să desfăşoare operaţiuni de colectare electronică de informaţii.

SUA a acuzat Beijingul de militarizarea regiunii şi schimbarea geografiei pentru a-şi consolida revendicările pe cuprinsul Mării Chinei de Sud. Washingtonul consideră că Beijingul va folosi insulele şi prezenţa militară pe insule pentru a bloca accesul la rute strategice.

Pe Insulele Paracel au fost construite un nou heliport, turbine eoline şi tunuri mari de radar. Turnurile de radar de pe insula Triton ar putea fi folosite în disputele Chinei cu Vietnamul şi cu SUA cu privire la operaţiunile de promovare a libertăţii de navigare, la care Marina americană a recurs pentru a-şi susţine dreptul de a naviga liber prin apele internaţionale.

Activităţile Chinei în regiune au generat temeri în rândul vecinilor săi, în special pentru Filipine, ce a intentat un proces la Curtea Permanentă de Arbitraj din Haga, care a decis împotriva Beijingului în iulie 2016. Totuşi, China a refuzat să recunoască decizia şi jurisdicţia curţii.

După alegerea preşedintelui filipinez Rodrigo Duterte, noul guvern a adoptat o atitudine mai conciliantă faţă de China.

De asemenea, SUA nu a mai fost preocupată de activităţile Beijingului din Marea Chinei de Sud, ci s-a focusat pe ameninţările reprezentate de programele de arme nucleare şi rachete balistice ale Coreei de Nord. Greg Poling, director la ITMA, a afirmat: “Nu mai este un subiect pe primele pagini ale ziarelor, dar nu trebuie să confundăm acest lucru cu relaxarea eforturilor Chinei de a-şi urmări obiectivele. Ei continuă să construiască ce vor”.