Război al cuvintelor după ce avioane de luptă chineze interceptează un avion de spionaj american
SUA a acuzat China de comportament necugetat în spaţiul aerian internaţional după ce avioane de luptă chineze au interceptat un avion de spionaj american. Ministerul chinez al Apărării a negat afirmaţiile şi a făcut propriile sale acuzaţii la adresa SUA.
Avion de spionaj EP-3 al Marinei SUA. (U.S. Navy via Getty Images)
China a respins duminică acuzaţiile Statelor Unite că avioane de luptă chineze au acţionat într-o manieră “nesigură şi neprofesionistă” când au interceptat un avion de spionaj american deasupra Mării Chinei de Sud.
Două avioane de luptă chineze J-10 au interceptat un avion P-3 al Marinei SUA care a zburat miercurea trecută în spaţiul aerian internaţional, la 240 km sud-est de Hong Kong, potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, comandantul Gary Ross.
Unul dintre avioanele chineze a zburat în faţa avionului Marinei SUA, limitând abilitatea sa de a efectua manevre, a susţinut Ross într-o declaraţie.
“Continuăm să evaluăm acest incident şi vom transmite îngrijorările noastre guvernului chinez prin canalele potrivite”, a mai precizat Ross.
Ministerul chinez al Apărării a respins versiunea oficială a Statelor Unite asupra interceptării, declarând că nu este corectă.
Avioanele chineze au operat într-o manieră profesionistă şi sigură, a susţinut Ministerul pe contul său oficial de Weibo, un website chinez similar cu Twitter.
Este cel mai recent incident dintr-o serie de dispute similare care au avut loc în ultimii anii referitor la Marea Chinei de Sud. Beijingul revendică majoritatea acestei regiuni, chiar şi zonele care sunt mai apropiate de unii dintre vecinii săi, inclusiv Vietnam, Filipine şi Malaezia.
În plus, Beijingul a acuzat Washingtonul că i-a încălcat apele teritoriale după ce, săptămâna trecută, o navă de luptă americană a trecut pe lângă un recif revendicat de regimul comunist chinez în Marea Chinei de Sud.
Nava americană a navigat în interiorul zonei de 22 km delimitată în jurul unei insule artificiale construite de Beijing în Marea Chinei de Sud – fiind primul exerciţiu de promovare a “libertăţii de navigaţie” sub preşedintele american Donald Trump.
Washingtonul învinuieşte Beijingul de limitarea libertăţii de navigaţie în apele disputate, fiind semnalate mai multe incidente în care nave ale marinei militare chineze au blocat accesul ambarcaţiunilor altor state riverane în vecinătate.
În campania sa din 2016, Donald Trump a fost neobişnuit de vehement cu privire la politica Beijingului în Marea Chinei de Sud, cât şi a practicilor financiare neloiale şi ilegale prin care China îşi subvenţionează exporturile în detrimentul companiilor din Occident.
China a avertizat în repetate rânduri SUA, cerându-le să se abţină de la acţiuni împotriva politicii Beijingului din Marea Chinei de Sud.
De altfel, SUA a criticat şi acuzat China că încearcă să militarizeze insulele artificiale pe care le-a construit în marea contestată.
În luna februarie, oficiali americani au declarat că Beijingul intenţionează să amplaseze rachete sol-aer de rază lungă pe acele insulele artificiale. La acea vreme, Reuters, citând oficiali americani nenumiţi, a declarat că Beijingul era pe cale să finalizeze construirea unor structuri de depozitare din beton pe recifele Subi, Mischief şi Fiery Cross, care fac parte din Arhipelagul Spratly.
Marea Chinei de Sud este o linie comercială asiatică vitală, prin care trec anual mărfuri în valoare de 5 trilioane de dolari. În raportul său anual către Congresul SUA privind activităţile militare chineze în 2015, Departamentul american al Apărării a estimat că revendicările teritoriale ale chinezilor au dus la adăugarea a peste 1.300 de hectare de uscat pe cele şapte insule artificiale pe care le-a ocupat în Arhipelagul Spratly în decurs de doi ani.
Aceste noi tensiuni au loc înaintea unui summit regional major în Singapore care va avea loc în această săptămână.
