Navă militară americană navighează la limita apelor internaţionale în Insulele Spratly
Nave chineze în apele ce înconjoară Reciful Mischief din Arhipelagul Spratly, în Marea Chinei de Sud. Fotografia a fost realizată de avionul american de spionaj P-8A Poseidon şi oferită Marinei SUA în 21 mai 2015. (US Navy)
Pentru prima dată sub administraţia Trump, o navă militară americană a navigat aproape de o insulă disputată din Marea Chinei de Sud - o acţiune care va putea tensiona relaţiile dintre SUA şi China.
Nava USS Dewey s-a deplasat până la 12 mile marine depărtare de o insulă din arhipelagul Insulelor Spratly, unde China a construit de curând insule artificiale pe care au apărut recent lansatoare de rachete.
Dezvăluirea a fost făcută miercuri de către un oficial anonim al Pentagonului.
Momentul în care a survenit ştirea este şi el demn de notat: Trump se află în primul său turneu extern, care a început cu Arabia Saudită, Israel, Palestina - după care Trump are convorbiri cu liderii de la Bruxelles.
Momentan, este neclar dacă iniţiativa incursiunii din zona sensibilă aparţine preşedintelui american sau aşa-numitului Deep State - format din "tehnicieni" aflaţi la pârghiile de comandă din ierarhia guvernului american - care profită de lipsa preşedintelui.
Apele teritoriale ale unei ţări sunt definite de convenţia ONU ca fiind de 12 mile nautice în jurul coastei.
China a avertizat în repetate rânduri SUA, cerându-le să se abţină de la acţiuni împotriva politicii Beijingului din Marea Chinei de Sud.
În campania sa din 2016, Donald Trump a fost neobişnuit de vehement cu privire la politica Beijingului din Marea Chinei de Sud, cât şi a practicilor financiare neloiale şi ilegale prin care China îşi subvenţionează exporturile în detrimentul companiilor din Occident.
Din cauza globalizării, SUA a pierdut mult din capacitatea sa de producţie, care s-a mutat în China.
Recenta incursiune a marinei americane este ultima de acest gen din octombrie, când acţiuni similare au avut loc sub administraţia Obama.
Washingtonul învinuieşte Beijingul de limitarea libertăţii de navigaţie în apele disputate, fiind semnalate mai multe incidente în care nave ale marinei militare chineze au blocat accesul ambarcaţiunilor altor state riverane în vecinătate.
Cu câţiva ani în urmă, China a declarat unilateral inclusiv o zonă no-fly, care însă a fost ignorată de SUA.
Zona este revendicată de mai multe ţări din vecinătate - Vietnam, Taiwan, Filipine Malaezia şi Brunei - însă în ultimul timp, îngrijorările acestor ţări relativ la agresivitatea Chinei aparent au scăzut.
Incursiunea navei americane survine pe fondul unei perioade tensionate între SUA şi China pe de-o parte, şi Coreea de Nord pe cealaltă. Criza a fost aparent generată de continuarea programului de dezvoltare a rachetelor balistice intercontinentale de către regimul comunist de la Phenian. Anul trecut, China - susţinătorul din umbră al regimului de la Phenian - a tăiat importurile de cărbune din Coreea de Nord. Acţiunea a fost considerată un avertisment acordat micului stat comunist.
Odată cu amplificarea retoricii americane la adresa Coreei de Nord, China a adoptat o poziţie declarativă clară, cerând micului stat să renunţe la programul său nuclear militar.
Donald Trump l-a primit pe preşedintele chinez Xi Jinping pentru o întâlnire de nivel înalt la reşedinţa sa din Florida, luna trecută. În timpul întâlnirii, Trump l-a lăudat pe Xi Jinping pentru eforturile făcute în privinţa rezolvării crizei Coreene.
Departamentul american de Stat a refuzat să dea detalii despre noua evoluţie în relaţia cu China, însă a menţionat că va continua să navigheze liber şi în viitor. "Navigăm în zona Asia-Pacific zilnic, inclusiv în Marea Chinei de Sud. O facem conform legislaţiei internaţionale", a declarat un purtător de cuvânt al Pentagon.
