Avocată: „Criza migraţiei se corelează nefericit cu criza terorismului hibrid” (video)

Eşecul de a integra imigranţii de a doua şi a treia generaţie şi legislaţia neconcordantă sunt două dintre sursele crizei refugiaţilor, a explicat avocata Claudia Postelnicescu în cadrul dezbaterii „Criza refugiaţilor şi răspunsul UE şi al României”.
Refugiaţii aşteaptă în oraşul sloven Sentilj pentru a trece graniţa sloveno-austriacă, 3 noiembrie 2015.
Refugiaţii aşteaptă în oraşul sloven Sentilj pentru a trece graniţa sloveno-austriacă, 3 noiembrie 2015. (Captură Foto)
Se încarcă player-ul...

„Sunt câteva surse ale acestei crize a refugiaţilor la care trebuie să ne gândim. Experţii care s-au aplecat asupra acestei teme au arătat că o primă sursă este eşecul SUA şi al aliaţilor occidentali în Siria şi în Orientul Mijlociu, precum şi Afganistan. Marea majoritate a refugiaţilor şi migranţilor care vin, vin din Siria şi Afganistan. Au început să se agaţe de ei şi aşa-zişii luptători terorişti străini şi migranţi venind din Africa. O altă sursă sunt politicile statelor membre cu privire la integrarea imigranţilor de a doua şi a treia generaţie şi aici criza migraţiei se corelează nefericit cu criza terorismului hibrid, atacurile şi atentatele care au avut loc recent”, a explicat joi avocata Claudia Postelnicescu, în cadrul evenimentului organizat de Institutul de Studii Populare şi Fundaţia Hanns Seidel.

Referitor la integrarea imigranţilor la a doua şi a treia generaţie, jurista a arătat că statele membre nu au reuşit să facă asta, iar toţi atentatorii de la Paris erau cetăţeni europeni, de religie musulmană, la a doua sau a treia generaţie. În opinia ei, problema aceasta cu terorismul şi integrarea imigranţilor este internă şi va rămâne una pe termen lung.

Neconcordanţa legislaţiei

O altă sursă a problemei migraţiei identificată de Postelnicescu ţine de legislaţia neconcordantă. „Acordul Dublin din 1990 este a treia oară când s-a revizuit şi se va adopta un Dublin IV în cursul anului viitor. Conform acestuia, prima ţară în care ajung refugiaţii în UE trebuie să-i proceseze, să-i înregistreze, să-i amprenteze pe teritoriul ei. Mulţi refugiaţi au refuzat însă să fie înregistraţi în Bulgaria, Macedonia şi au preferat să se înregistreze în ţările nordice. Asta a creat o presiune foarte mare pe graniţa şi pe autorităţile germane”, şi de aici s-a ajuns la conflictul legat de cotele obligatorii de refugiaţi, a precizat avocata.

În opinia ei, reintroducerea controalelor la frontiere în spaţiul Schengen este o problemă pentru că reprezintă o discriminare a propriilor cetăţeni, dat fiind că există un acord de liberă circulaţie, iar libertatea de circulaţie este o valoare fundamentală a UE.

Problema integrării

Pe de altă parte, Postelnicescu a amintit că Germania a făcut un early intervention project ca să vadă cum îi integrează pe refugiaţii veniţi. „Au constatat că integrarea costă foarte mult. Integrarea unui minor de 16 ani va dura cel puţin 5-7 ani, iar un adult va fi integrat într-un timp dublu. În acest program au fost intervievaţi 800 de refugiaţi de autorităţile germane. Din aceştia doar 65 şi-au găsit un loc de muncă temporar. Foarte mulţi dintre ei sunt minori neacompaniaţi”, a explicat ea.

Conform UNHCR, aproape jumătate din refugiaţii ajunşi în Europa sunt minori neacompaniaţi de un adult, care suferă de traume. Ei trebuie şcolarizaţi şi este nevoie de angajarea unui număr mare de asistenţi educaţionali şi sociali pentru a-i ajuta să treacă peste traume.

”Poziţia României în criza refugiaţilor n-a fost fair şi a fost confuză. Preşedintele Iohannis ne-a poziţionat alături de Ungaria şi Slovacia şi ne-a plasat într-o vecinătate nu foarte fericită”

Lipsa de solidaritate

Referitor la poziţia României în criza refugiaţilor, Claudia Postelnicescu a afirmat că reacţia României la introducerea cotelor obligatorii „nu a fost fair şi a fost confuză. Preşedintele Klaus Iohannis ne-a poziţionat alături de Ungaria şi Slovacia şi ne-a plasat într-o vecinătate nu foarte fericită”.

În opinia ei, dat fiind că în teme de securitate şi politică externă se aplică principiul subsidiarităţii, iar CE poate lua decizii pentru statele membre, „nu mai era loc de discuţii inutile”.

Criza solidarităţii

Avocata a mai amintit că după atentatele de la Paris, preşedintele Franţei, Francois Hollande, a cerut activarea clauzei de solidaritate de la Articolul 42, pct.7 din Tratatele Uniunii Europene care prevede că un stat membru poate solicita sprijin în caz de agresiune armată pe teritoriul său, iar celelalte state, din solidaritate, au obligaţia să-l asiste şi să-l ajute prin toate mijloacele posibile.

Dincolo de diviziunile dintre statele europene privind primirea refugiaţilor, Postelnicescu a concluzionat că „potrivit dreptului internaţional şi drepturilor omului, orice om are dreptul să-şi caute o viaţă mai bună. Nu poţi să respingi un refugiat pe ideea că e Convenţia veche sau că e migrant economic. Există un drept universal să-ţi cauţi o viaţă mai bună”.