Austria cere UE despăgubiri de 600 milioane de euro

La puţin timp după ce Austria anunţase un număr limită de solicitanţi de azil care vor fi primiţi anul acesta, respectiv 37.500 de refugiaţi, şi de maxim 127.500 până în 2019, ministrul austriac de Finanţe, Hans Jörg Schelling (ÖVP), i-a trimis o scrisoare preşedintelui CE, Jean Claude Juncker, în care arată că ţara sa nu poate prelua anual decât 35.000 de azilanţi. Mai mult, dat fiind faptul că anul trecut au intrat 90.000 refugiaţi, cu 55.000 mai mulţi, costurile ar fi crescut puternic la 11.000 de euro pe refugiat şi la 600 de milioane de euro per total, scrie ziarul ”Kurier”, care citează scrisoarea.

Ministrul de Finanţe austriac cere ca ţara sa să primească despăgubiri de la Bruxelles pentru aceste costuri pe care le-a suportat. În plus, Schelling a cerut şi o creştere a Fondului european de azil, migraţie şi integrare şi folosirea altor fonduri europene pentru situaţii de catastrofe naturale pentru criza refugiaţilor.

El s-a declarat ”tot mai frustrat de problemele uriaşe ale UE” şi a cerut Comisiei să revină la ”funcţionarea normală ca o instituţie independentă”.

În replică, comisarul austriac pentru extindere şi politica de vecinătate, Johannes Hahn, care provine din acelaşi partid cu Schelling, ÖVP, a criticat demersul conaţionalului sau. ”Nu Comisia este destinatarul corect. Scrisoarea ar trebui adresată guvernelor UE, care nu participă la o soluţie comună europeană în politica privind refugiaţii”, a susţinut Hahn.

Mobilizarea de unităţi militare

Şi cancelarul austriac Werner Faymann (SPÖ) a anunţat că i-a prezentat premierului turc Ahmet Davutoglu un plan prin care ”Agenţia Frontex trebuie să-i preia pe refugiaţii care fug spre Grecia, să-i salveze şi să-i trimită apoi în Turcia”. În opinia sa, Turcia mai are timp până la summitul UE de pe 18 februarie să decidă dacă cooperează.

”Dacă nu reuşim să găsim o soluţie pentru securizarea graniţei dintre Turcia şi Grecia, singura noastră posibilitate rămâne să cooperăm cu Slovenia, Croaţia, Serbia şi Macedonia ”, a anunţat şi ministrul de Externe austriac, Sebastian Kurz. El a propus trimiterea de misiuni de poliţie şi militare europene în Macedonia şi Serbia pentru a se ocupa de securizarea graniţei şi de înregistrarea refugiaţilor.

Austria vrea să închidă cu orice preţ ruta balcanică a refugiaţilor şi ia în calcul acum trimiterea de soldaţi în Macedonia şi Serbia pentru a mai opri refugiaţii să intre în Grecia.

Scopul final al guvernului austriac este închiderea completă a rutei balcanice prin care vin refugiaţii spre Europa de Vest. Acesta mizează pe transformarea Macedoniei într-un stat-tampon, care să reducă şi poate chiar să oprească afluxul.

Ministrul de Externe Kurz a arătat că dacă ”Grecia nu vrea să primească ajutor, vom ajuta Macedonia şi Serbia să oprească valul de refugiaţi, fie printr-o colaborare la nivelul întregii UE, fie prin formarea unei coaliţii a statelor celor mai afectate sau prin acorduri bilaterale”.

Şi ministrul Apărării Hans Peter Doskozil a pledat pentru trimiterea soldaţilor austrieci în ţările aflate pe ruta balcanică a refugiaţilor sub forma unei misiuni militaro-civile, arătând că ”problema securizării frontierelor şi a hotspot-urilor este şi o chestiune de cooperare militară”. Oficialul a precizat că armata austriacă este implicată deja în securizarea graniţei sudice a ţării, iar Austria a oferit 100 de soldaţi Agenţiei Frontex, dar aceasta nu i-a primit.

În luna martie, oficiali din Austria, Serbia, Macedonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia şi Croaţia se vor întâlni pentru a discuta despre posibilitatea instituirii unei misiuni militare.