Asaltul parlamentarilor asupra culturii. Gigel Ştirbu sună retragerea

Parlamentarii care vroiau să impună o nouă taxă produselor culturale, aşa-zisul Timbru Cultural, asemănator cu cel aplicat băuturilor alcoolice şi ţigărilor, dau un pas în spate. Preşedintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaţilor, Gigel Ştirbu, a declarat sâmbătă, pentru Mediafax, că colegii săi au hotărât să renunţe la taxa respectivă.

"Parlamentarii au hotărât ca timbrul cultural să rămână la 2%, urmând să fie aduse modificări în privinţa măsurilor coercitive vizavi de obligativitatea respectării legii de cei care încasează timbrul cultural. (...) Nu se va scumpi niciun produs cultural. Sub nicio formă nu se va scumpi. Eu, personal, nu voi vota aşa ceva", a declarat Gigel Ştirbu, pentru agenţia de ştiri.

Şeful Comisiei pentru Cultură susţine că, în urma dezbaterilor publice, parlamentarii au ajuns la concluzia că acest procent nu trebuie să se modifice, ci să rămână pe vechea formulă.

Reamintim că, iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, controversatul proiect de lege 583/2014 privind instituirea timbrului cultural trecuse deja de Senat pe 8 decembrie 2014 spre indignarea marilor edituri din ţară.

O săptămână mai târziu, acesta a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Dacă taxa ar fi păstrata la nivelul propus iniţial primele victime vor fi iubitorii de beletristica. O crestere a preturilor va duce la o scădere a consumului.

Acest timbru literar urmează să fie aplicat pe fiecare carte înainte ca aceasta să intre în librării, situaţie similară cu aplicarea timbrului pe ţigări şi băuturi alcoolice. Timbrele trebuie plătite în avans pentru întreg tiraj de carte, tiraj care uneori se vinde în câţiva ani, editurile neavând nicio garanţie ca-şi vor recupera vreodată banii investiţi.

Iar această taxă ar fi afectat nu numai cărţilor, ci fiecărui bilet de intrare la spectacole, expoziţii, concerte, filme, muzee etc, în timp ce banii obţinuţii ar fi luat calea unor uniuni de creaţie şi altor astfel de organisme de tip cooperativă.

Însă parlamentarii le explicau în cuvinte frumoase cetăţenilor încă din primul paragraf al controversatului proiect de lege că au decis să instituie respectivul timbrul cultural "în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru muzică, folclor, arte plastice arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane şi promovării valorilor culturale".

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.