Analist financiar: „Guvernul grec nu mai are de ales acum, ci doar de executat”(video)

„Aventurierul politic Tsipras a jucat pe trei fronturi în acelaşi timp: cu Rusia, cu BCE şi cu FMI, dar a fost pus până la urmă sub presiune. Europenii au încercat să-i arunce un colac de salvare, apoi o vestă de salvare, iar a treia oară o ancoră şi neavând încotro s-a agăţat de ea”, a susţinut traderul Oleg Zolotco în cadrul unui masterclass ţinut ieri la Bucureşti. Analistul financiar a făcut o radiografie a datoriei greceşti şi a susţinut că Syriza va fi nevoită să facă reforme dureroase şi va deveni un partid de centru.

Grecia va primi 50 de miliarde de euro din Mecanismul European de Stabilitate, au anunţat la începutul acestei săptămâni oficiali europeni. Traderul Oleg Zolotco susţine însă că ţara are nevoie de 80-90 de miliarde de euro, bani cu care va rezista doar câţiva ani în speranţa că se va restructura economia. În opinia sa, dacă măsurile dure de austeritate, precum tăierea pensiilor de bunic, care trebuie aplicate în prezent ar fi fost luate cu câţiva ani în urmă, ele n-ar fi fost atât de dureroase, iar "jocul pe mai multe fronturi i-a distrus pe greci mai mult decât se aşteptau".

„Din cele 85 de miliarde care vor fi acordate prin al treilea bailout, 50 de miliarde pleacă direct către creditori, deci rămân 35 de miliarde pentru economie, din care 10-25 de miliarde vor fi alocate pentru recapitalizarea băncilor. Restul ce mai rămâne se va duce în plata salariilor, pensiilor şi ajutoarelor sociale. Practic tot ajutorul care vine de la UE face un cerc prin Atena, prin sistemul guvernamental sau al Băncii Naţionale a Greciei, şi se întoarce înapoi la creditori“, a explicat el. În opinia analistului financiar, guvernul grec nu va mai avea de ales, ci de executat, iar Syriza se va transforma vrând nevrând din formaţiune de extremă stânga într-un partid de centru pentru a rămâne la putere.

Referitor la retragerile masive de capital din sistemul bancar grec, Zolotco a arătat că în martie 2015 au fost retrase 1,9 miliarde de euro, în aprilie 5 miliarde, iar în perioada iunie-iulie 8 miliarde de euro. El a avertizat că odată cu ridicarea limitei de 60 de euro pe zi la retrageri, toţi grecii vor căuta să-şi retragă banii, punând în pericol sistemul. Pe de altă parte, expertul a susţinut că rata criminalităţii şi a furturilor a crescut în Grecia pentru că mulţi oameni şi-au retras banii şi-i ţin în case.

Datoria greacă

Zolotco a făcut şi o radiografie a datoriei greceşti. Până în 2054, Grecia are datorii de 54 de miliarde către statele zonei euro, 34 de miliarde către investitorii privaţi, 27 de miliarde către FMI şi 131 de miliarde de euro către EFSF (Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară).

Practic tot ajutorul care vine de la UE face un cerc prin Atena, prin sistemul guvernamental sau al Băncii Naţionale a Greciei, şi se întoarce înapoi la creditori.

Problema principală este că vârful plăţilor programate este anul acesta, de 28 miliarde de euro. Apoi vor urma plăţi scadente de 5,2 miliarde în 2016, 7 miliarde în 2017, 3,1 mld în 2018, 11 mld euro în 2019 şi 4 mld euro în 2020.

Analistul financiar s-a referit şi la avantajele şi dezavantajele pe care le-ar fi avut Grecia şi statele europene dacă Atena ar fi ieşit din eurozonă. În opinia sa, Grexitul le-ar fi şters grecilor toate datoriile legate de zona euro, dar pe termen scurt şi mediu efectul ar fi fost negativ pe pieţe, iar moneda euro s-ar fi depreciat. Acest lucru ar fi dus însă la o creştere a competitivităţii produselor europene exportate. Ca dezavantaj, s-ar fi înregistrat o scădere puternică a acţiunilor companiilor din zona euro.

Referitor la băncile româneşti cu capital grecesc, Zolotco a arătat că, în scenariul Grexit, cele patru bănci care deţin depozite de 23 de miliarde de lei la noi în ţară „nu ar fi putut să retragă cât şi cum vor ele capitalul din România”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.