Grecia are nevoie de bani urgent. De unde?

Parlamentul grec a aprobat pachetul de reforme şi austeritate, dar până când legislativele altor ţări din zona euro aprobă bailout-ul, ţara trebuie să ramburseze un împrumut de 3,5 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană şi alte bănci centrale ale unor ţări din eurozonă, scadent pe 20 iulie, iar până la mijlocul lui august în total 12 miliarde. Revista Spiegel prezintă câteva modalităţi prin care ţara ar putea fi ţinută pe linia de plutire până atunci.

Guvernul de la Atena a ratat deja rambursarea a 1,6 miliarde de euro către FMI la sfârşitul lunii iunie, la care s-au adăugat alte 450 de milioane de euro pe 13 iulie. În plus, tot la sfârşitul lunii trecute autorităţile n-au plătit 500 milioane de euro către propria Bancă Centrală.

În cazul în care Grecia nu rambursează suma scadentă pe 20 iulie, ţara intră automat în colaps financiar pentru că BCE va trebui să-i suspende ajutoarele de urgenţă prin care Banca Centrală a Greciei a ţinut în viaţă băncile greceşti. Potrivit Spiegel, Grecia ar putea fi finanţată pe termen scurt din câştigurile obţinute de BCE şi băncile centrale europene din dobânzile la obligaţiunile greceşti cumpărate în 2010, care au crescut an de an. Totuşi suma de 3,3 miliarde de euro pentru 2014 şi 2015 nu este suficientă pentru a acoperi creditele scandente.

O altă variantă ar fi finanţarea din EFSM (Mecanismul european de stabilizare financiară), creat în 2010 pentru a da credite statelor membre UE care au dificultăţi financiare. Din totalul de 60 de miliarde de euro, Irlanda şi Portugalia au primit fonduri, iar în prezent au mai rămas 11,5 miliarde de euro. În condiţiile în care banii provin din bugetul UE, alocarea lor pentru Grecia nu se poate produce decât cu majoritate calificată a celor 28 de state membre, iar Marea Britanie a anunţat deja că se va opune.

A treia variantă ar fi acordarea de credite bilaterale directe de către unele state euro către Grecia, aşa cum s-a întâmplat la primul bailout. Deocamdată doar Franţa şi-a declarat intenţia în acest sens. Oricum aceste fonduri ar constitui doar o finanţare suplimentară, dar ar fi insuficientă în sine.

Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble a propus chiar ca guvernul grec să emită bonuri de datorie pentru a acoperi o parte din nevoile de plată interne de finanţare, dar asta ar fi echivalent cu introducerea unei monede paralele. Cu acestea s-ar putea plăti doar facturi, pensii şi salarii.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.