Parlamentul elen aprobă un proiect de reforme dure cerute de creditorii ţării

Premierul grec Alexis Tsipras (dr) şi ministrul său al finanţelor Euclid Tsakalotos în timpul sesiunii parlamentare din Atena, 15 iulie 2015.
Premierul grec Alexis Tsipras (dr) şi ministrul său al finanţelor Euclid Tsakalotos în timpul sesiunii parlamentare din Atena, 15 iulie 2015. (Captură Foto)

Parlamentul grec a aprobat un proiect de reforme nepopulare cerute de creditorii internaţionali ai ţării, în contextul unor proteste violente desfăşurate în Piaţa Syntagma împotriva măsurilor de austeritate.

Legiuitorii greci au aprobat joi proiectul, care impune ca Grecia să implementeze o serie de reforme şi măsuri de austeritate dure cerute de creditorii internaţionali în schimbul unui nou pachet de salvare financiară în valoare de 86 miliarde de euro.

Astfel, 229 dintre cei 300 de legiuitori au votat în favoarea măsurilor şi alţi 6 s-au abţinut de la vot. În plus, 64 dintre legiuitori, printre care fostul ministru de finanţe Yanis Varoufakis şi preşedinta Parlamentului elen, Zoe Konstantopoulou, au votat împotriva acestor măsuri.

Grecia a eşuat să plătească o transă de 450 milioane de euro datorat FMI, în plus faţă de cele 1,6 miliarde euro ce trebuiau rambursate FMI-ului în luna iunie, au declarat două surse pentru Reuters. Doar în luna iulie Grecia are de plătit 8 miliarde de euro, incluzând o tranşă către FMI. Nici una dintre aceste plăţi nu poate fi onorată fără ca Grecia să primească un nou ajutor financiar.

Băncile elene sunt închise. La început, măsura urma să fie aplicată pentru o perioadă de 6 zile pentru a împiedica prăbuşirea lor, după ce Banca Centrală Europeană a decis să nu mai crească lichidităţile de urgenţă (ELA). Băncile elene nu mai au lichidităţi şi sunt insolvente. Ele sunt închise de două săptămâni şi încă nu există date clare în privinţa datei redeschiderii lor, în ce condiţii s-ar putea redeschide şi cât la sută din depunerile lor îşi vor putea recupera clienţii.

O sumă de 25 miliarde de euro pentru a recapitaliza băncile, ca parte a noului program de bailout, ar trebui să fie garantată prin privatizare – dar acest lucru este discutabil ţinând cont de trecutul Greciei în privinţa privatizărilor. Chiar şi guvernele conservatoare anterioare şi tehnocraţii au avut probleme cu privatizarea companiilor de stat care au oferit de mult timp oportunităţi de corupţie şi de cumpărare a voturilor.

În timpul votării au avut loc ciocniri violente între forţele de poliţie şi cei peste 12.000 de manifestanţi care s-au adunat în Piaţa Syntagma din Atena, unde se află Parlamentul grec, pentru a se opune măsurilor de austeritate.

Aproximativ 50 de oameni au fost aparent reţinuţi în timpul ciocnirilor.

Sindicatul elen al funcţionarilor publici, Adedly, a cerut o grevă de 24 de ore şi o serie de demonstraţii, prima organizată marţi seara în Piaţa Syntagma iar a doua miercuri seara.

În cadrul unui referendum desfăşurat în 5 iulie, majoritatea grecilor, inclusiv premierul Alexis Tsipras, şi-au arătat nemulţumirea faţă de implementarea unor măsuri de austeritate suplimentare în schimbul primirii celui de-al treilea program de bailout. Totuşi, în timpul unui summit al zonei euro desfăşurat luni, timp de 17 ore, în capitala belgiană Bruxelles, Tsipras a acceptat aproape toate măsurile de austeritate pe care grecii le-au respins printr-un vot în referendumul respectiv.

Dintre toate măsurile de austeritate, creşterea taxelor şi mărirea vârstei de pensionare au înfuriat cel mai mult cetăţenii eleni şi au produs o divizare în propriul partid al premierului, Syriza.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.