Grecia a încheiat acordul de bailout cu troika. Tsipras înfruntă o puternică opoziţie în ţară

Premierul grec Alexis Tsipras a anunţat luni încheierea unui acord crucial de salvare financiara (bailout) a ţării cu Bruxelles-ul, susţinând că a purtat o bătălie cruntă pentru a evita falimentul. Dar premierul, ales cu 5 luni în urmă cu promisiunea suspendării austerităţii, înfruntă acum o opoziţie puternică în ţară, conform Deutsche Welle.

Ţările din zona euro au oferit Atenei o posibilă sumă de 86 miliarde de euro în următorii trei ani, cu condiţia ca aceasta să implementeze rapid reforme în sectorul muncii şi al taxelor. Tsipras se va întâlni astăzi cu partidul său de stânga Syriza, pentru a-i convinge pe membrii rebeli ai formaţiunii politice să accepte acordul.

Parlamentul elen trebuie să aprobe propunerea Bruxelles-ului până miercuri, după care parlamentele francez şi german, printre altele, vor trebui să aprobe la rândul lor acordul înainte să aibă loc o discutare suplimentară a prevederilor legate de cheltuirea fondurilor de bailout.

“Cu siguranţă, a câştigat Europa austerităţii”, a declarat George Katrougalos, ministrul grec al reformelor administrative, pentru postul de radio al BBC. “Fie vom accepta aceste măsuri draconice fie va avea loc o moarte bruscă pentru economia noastră prin continuarea închiderii băncilor. Aşadar, un acord ne este practic impus cu forţa.”

“Nu putem fi acord cu acest lucru”, a declarat Panos Kammenos, lider al partidului de dreapta Grecii Independenţi, partenerul junior în guvernul de coaliţie al lui Tsipras. El a adăugat că partidul său va decide astăzi dacă va susţine acordul.

Ministrul elen al Muncii Panos Skourletis a declarat de asemenea că termenii acordului nu sunt viabili şi că vor duce la alegeri noi în acest an.

Oferta Bruxelles-ului

Conform acordului, Atena va trebui să respecte un termen limită strict pentru adoptarea reformelor nepopulare, incluzând tăieri bugetare şi ale pensiilor, sau modificarea regulilor privind falimentul şi a legilor bancare ale UE.

Guvernul Tsipras a acceptat şi constituirea unui fond în care vor fi transferate “active de valoare” pentru a fi privatizate sau rentabilizate. Fondul va fi stabilit în Grecia — nu în Luxemburg, cum s-a propus iniţial — şi va fi gestionat de autorităţile greceşti, dar “sub supravegherea instituţiilor europene”. Veniturile obţinute în urma vânzării sau rentabilizării acestor active vor fi folosite pentru rambursarea noilor împrumuturi acordate Greciei prin intermediul MES, până la valoarea de 50 de miliarde de euro, arată Agerpres.

Washingtonul a apreciat acordul, susţinând că reflectă angajamentul creditorilor Greciei de a oferi suport financiar şi de a ajuta ţara puternic îndatorată să îşi revină din punct de vedere economic şi să poată realiza o sustenabilitate a datoriei.

“Acordul a necesitat multă muncă dar a fost finalizat. Nu mai are loc o ieşire a Greciei din zona euro”, a declarat luni dimineaţa preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, după 17 ore de discuţii maraton.

“O orchestră rafinată

Fostul ministru elen al Finanţelor Yanis Varoufakis a declarat că pentru noul acord este de vină ministrul german de Finanţe Wolfgang Schäuble, despre care a susţinut că a dominat în întregime Eurogrupul.

Discutând cu revista New Statesman, el a declarat: “Este o orchestră rafinată, în care el [Schäuble] este dirijorul”.

Referendumul din 5 iulie, în cadrul căruia 61% dintre participanţii la vot au ales să respingă propunerilor creditorilor, ar fi oferit Atenei un avantaj puternic în lupta sa contra Băncii Centrale Europene, a mai susţinut Varoufakis.

Varoufakis a demisionat la scurt timp după referendum şi după o serie de speculaţii că argumentele sale îngreunează încheierea unui acord cu UE, adaugă Deutsche Welle.

Grecia are nevoie de 7 miliarde de euro până în 20 iulie pentru a efectua o plată către BCE şi de alte 12 milioane de euro pentru a efectua o altă plată către BCE în luna august. Banca Europeană a acordat fonduri de urgenţă către băncile elene pentru a le ajuta să rămână solvente.

Luni, Grecia a ratat o altă plată către Fondul Monetar Internaţional, a doua în ultimele 2 săptămâni, şi acum Atena datorează Fondului un total de 2 miliarde de euro, conform unei declaraţii făcute de un purtător de cuvânt al FMI.

După criza economică din 2009, Atena a primit din partea creditorilor săi două pachete de salvare financiară în 2010 şi 2012, cu valoare totală de 240 miliarde de euro. În schimbul banilor, Atena a trebuit să aplice măsuri dure de austeritate care au declanşat o puternică nemulţumire în rândul populaţiei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.