Alina Radu despre regiunile separatiste: Poţi face business de grup într-o zonă opacă doar când cetăţenii sunt speriaţi

Comitetul Helsinki pentru drepturile omului din Norvegia a elaborat recent un raport în care analizează felul în care provocările sunt legate de drepturile omului în zonele gri ale Europei, cum ar fi Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia, Nagorno-Karabah şi Crimeea. Mai mult decât atât, potrivit raportului, caracterul nerecunoscut al acestor state deschide calea către abuzuri importante în domeniul drepturilor omului.

Printre concluziile studiului, se numără faptul că actorii internaţionali ar trebui să facă mai multe pentru a susţine activitatea organizaţiilor neguvernamentale locale, a jurnaliştilor şi a apărătorilor drepturilor omului, dar în acelaşi timp să încurajeze autorităţile, de facto, să nu închidă spaţiul public şi să nu limiteze activitatea ONG-urilor, notează Europa Liberă.

Al doilea lucru care s-ar putea face este uşurarea accesului oamenilor din aceste regiuni la justiţia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în condiţiile în care aceştia nu au cum să-şi obţină dreptatea acasă la ei, dar şi sancţionarea statelor participante în conflict, care sunt de facto „patroni” ai regiunilor nerecunoscute sau ocupanţi.

„Comunitatea internaţională trebuie să se asigure că acest subiect are un loc important în dialogul cu autorităţile de facto din teritoriile nerecunoscute”, se mai arată în recomandările raportului Comitetului Helsinki norvegian.

În acest context, directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, a punctat că cel mai important este că e vorba despre nişte conflicte regionale foarte vechi, conflicte de zeci de ani şi în timp ce autorităţile statelor, susţinute de instituţiile internaţionale, încearcă să rezolve problema la nivel oficial, în spatele acestor decizii care trenează sunt oameni simpli.

„Deja avem generaţii de oameni care şi-au trăit traiul într-un mod separat, într-o criză de informaţii, într-o criză de dezvoltare, într-o criză de comunicare. Şi avem nişte generaţii de oameni care, poate, înţeleg diferit lucrurile, care înţeleg diferit perspectivele, care la un moment dat pot deveni, să zicem aşa, inamici unii cu alţii, pentru că lucrurile nu sunt înţelese, atunci când există şi o criză de comunicare”, a declarat Alina Radu în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă.

Mai mult decât atât, jurnalista consideră că principalele drepturi care sunt afectate în aceste zone şi care, în acelaşi timp, afectează prezentul şi viitorul oamenilor de acolo, sunt cele mai elementare drepturi – cum ar fi dreptul la educaţie, dreptul la cetăţenie, dreptul la liberă circulaţie etc.

Totodată, Alina Radu a ţinut să specifice că e îmbucurător faptul că tot mai mulţi cetăţeni care consideră că le sunt încălcate drepturile în regiunea transnistreană ajung să beneficieze de justiţie în instanţele europene, întrucât nu pot beneficia de justiţie echitabilă în această regiune.

Nici Republica Moldova nu-i poate ajuta foarte mult să beneficieze de justiţie, căci nu are instrumente de acţiune în această regiune, a mai adăugat jurnalista. Pe de altă parte, CEDO ia tot mai multe decizii în favoarea cetăţenilor cărora li s-au încălcat drepturile, deşi nu poate fiecare cetăţean cu probleme să ajungă la CEDO sau la autorităţile Republicii Moldova ca să solicite ajutor, a punctat Radu.

„Cu libertatea de expresie e mai complicat acolo, nu poţi să ieşi în piaţa centrală din Tiraspol şi să spui că nu eşti de acord cu autorităţile, pentru că rişti. Dar văd tot mai multe acţiuni pe problema combaterii violenţei asupra femeilor de exemplu, vedem tot mai multe acţiuni de protejare a drepturilor copiilor. Deci, informarea este o cale foarte importantă de a susţine cetăţenii de acolo”, a subliniat Alina Radu.

Cât despre interesul autorităţilor din regiune privind drepturile omului, jurnalista s-a arătat nesigură că pe ei îi interesează drepturile tuturor cetăţenilor din zonă.

„Mă tem că încă există un interes sporit pentru afacerile de grup, pentru menţinerea opacităţii acestei regiuni şi atunci când vrei ca zona să fie opacă ca să poţi face business de grup, poţi să obţii asta doar când cetăţenii sunt speriaţi, sunt dezinformaţi, nedocumentaţi şi nu înţeleg bine ce înseamnă dezvoltare şi democraţie. Nu poţi să mergi acolo cu căruţa cu democraţie să o răstorni acolo în mijlocul oraşului Tiraspol”, a conchis Alina Radu.