Vladimir Bukovski - trebuie să facem un proces al comunismului

În martie, Epoch Times a avut prilejul să-l intervieveze pe celebrul dizident rus Vladimir Bukovski, autorul volumului "Judecată la Moscova: Crime sovietice şi Complicitate occidentală".

Epoch Times: Care sunt părerile dvs. despre teoria presupusei colaborări dintre preşedintele Donald Trump şi Putin, pentru a câştiga alegerile?

Vladimir Bukovski: Prima mea reacţie a fost să râd, pentru că, probabil, majoritatea americanilor nu-şi dau seama că Uniunea Sovietică a fost întotdeauna implicată în alegeri şi manipulări chiar înainte de inventarea computerelor. Aşa că nu este nimic nou. Desigur, ei au vrut întotdeauna să influenţeze alegerile americane, dar de obicei lucrurile erau foarte marginale şi ridicole. Cel mai vizibil rezultat a fost atunci când Ronald Reagan a fost ales şi Carter a fost învins - sovieticii au manipulat iranienii să nu-i elibereze pe ostaticii americani, până la alegeri. Apoi l-au avut pe Ronald Reagan la conducere. Asta ne arată cât de proastă era judecata lor în privinţa acestor manevre.

Erau întotdeauna buni la şmecherii, dar cunoştinţele lor despre realităţile americane au fost mereu foarte limitate. Nu aveau nici o idee despre cum trăieşte America, cum este guvernată, ce va predomina, ce va fi rezultatul unei acţiuni sau a alteia. Din cauza marxismului, au considerat mereu sistemul politic american drept o conspiraţie uriaşă, în care companiile mari îi aveau pe toţi în buzunar şi aşa mai departe. Acesta a fost un concept operaţional. Era atât de departe de realitate încât ceea ce au obţinut într-un plan tactic a reprezentat o înfrângere în plan strategic.

Epoch Times: Stânga americană astăzi, fiind un mijloc de atac împotriva lui Trump, este extrem de anti-rusă, dacă nu rusofobă. Tocmai acum. Brusc.

Bukovsky: Da. Faptul că Rusia este astăzi mult mai slabă decât era Uniunea Sovietică, deci, mai puţin periculoasă, nu influenţează opinia americană. Acum percep pericolul foarte serios. Pentru prima dată în istorie aplică, de fapt, sancţiuni şi lucruri de genul ăsta, pe care era de sperat că le vor impune imediat după al doilea război mondial. Dar atunci nu au fost niciodată aplicate. Acum aplică toate aceste sancţiuni, deşi influenţa Rusiei este considerabil mai mică.

Epoch Times: Atât de mult din munca dvs. de o viaţă a fost axată pe încercarea de a transmite Occidentului că flagelul comunismului a fost o grozăvie. Se spune că 55% din generaţia millenial din Statele Unite sunt mândri că se consideră socialişti. Ce speranţă există?

Bukovski: Foarte puţină. Nu uitaţi - comunismul este încă foarte puternic în locuri precum China, Vietnam, ţări de genul acesta, iar când aceste ţări sunt discutate, rareori auziţi ceva despre comunism. Ca şi cum China nu este cea mai mare ţară comunistă din lume. Recent au avut Congresul Partidului Comunist din China şi au anunţat cifrele: 84 de milioane de chinezi sunt membri ai Partidului Comunist. 84 de milioane! E complet ridicol. Cu alte cuvinte comunismul creşte în continuu. Controlează totul, încă. Ameninţarea ca atare nu a trecut. Există doar schimbări în ceea ce priveşte geografia, dar nu a dispărut.

Epoch Times: Este Marea Britanie, unde locuiţi, o ţară socialistă?

Bukovsky: Uitaţi-vă la compoziţia politică! Partidul al doilea aflat în cursa pentru alegeri este condus de un marxist. În zilele noastre! Un marxist care să conducă Marea Britanie?! E ridicol. Dar toate structurile sunt încă la fel. Socialismul pe care l-au construit în anii de după război este încă aici.

Epoch Times: Când va referiţi la UE ca la un monstru, care este cea mai rea parte a sa? Ce face Uniunea Europeană de vă pare un monstru?

Bukovsky: Am făcut această comparaţie acum 15 ani când am vorbit la Parlamentul britanic, iar materialul video este încă pe youtube.

Cu toate acestea nu aş corecta o singură literă din ce am spus. Tot ce am spus era corect - şi încă mai este. Am prezis că dacă britanicii vor avea vreodată o şansă de referendum, vor vota pentru părăsirea UE. Asta a fost acum 15 ani şi între timp lucrurile au devenit chiar mai rele. Controlul exercitat de Bruxelles, procedurile birocratice care fac viaţa foarte dificilă sunt în continuu întărite. Devine din ce în ce mai dur.

Epoch Times: Credeţi că Brexit-ul va fi vreodată finalizat?

Bukovski: Nu, nu cred. Cred că va exista un sabotaj. Vor pretinde că pun în aplicare Brexit-ul, dar nu vor face nimic. Dar, între timp, alte ţări ar putea urma exemplul Marii Britanii. Avem Italia, care discută acum opţiunea de a părăsi Uniunea Europeană. Asta va fi o lovitură mare, mai ales pentru că Italia se află în zona euro. Va continua. Procesul de rezistenţă la UE din Europa va creşte.

Epoch Times: Se pare că noile elemente - mutaţii ale socialismului şi comunismului - se răspândesc prin intermediul mass-media, a noilor tehnologii şi a giganţilor internetului.

Bukovsky: Da. De asemenea, nu uitaţi că generaţiile mai tinere sunt mult mai pasive din punct de vedere politic. Par complet dezinteresaţi.

Epoch Times: Da. Apoi există o fixaţie cu naziştii, teama constantă de a fi numit nazist. Frica de a fi considerat comunist sau socialist nu există. Poate în viitorul apropiat va deveni un compliment.

Bukovsky: Aşa este.

Epoch Times: Alexandria Ocasio-Cortez este socialistă. Îl avem pe Bernie Sanders candidat la preşedinţie, care, pe vremuri, făcea ochi dulci U.R.S.S.-ului.

Bukovsky: Da.

Epoch Times: Ce credeţi despre faptul că "Judecată la Moscova" a fost tradusă în engleză? Care a fost răspunsul?

Bukovski: Este niţel prea târziu. A fost scrisă acum 25 de ani. Din punct de vedere politic, este prea târziu.

Epoch Times: Nu sunt de acord, cred că va fi o bombă. Momentul apariţiei este perfect, având în vedere ceea ce pare că urmează în toată lumea. Are deja un ecou imens, din câte văd.

Bukovski: Răspunsul este bun. Dar bănuiesc că va fi luată în serios doar printre specialişti, deoarece cartea este foarte specială, foarte tehnică, conţine multe documente - nu este uşor de citit. Va afecta în special specialiştii.

Epoch Times: Este publicarea unei astfel de cărţi periculoasă astăzi?

Bukovsky: Fiind scoasă de un mic editor, nu se teme. La urma urmei, aveţi în continuare primul amendament şi lucruri de genul ăsta. Nu le este frică de opoziţie.

Epoch Times: Care este cel mai controversat lucru din cartea dvs. care a făcut ca aceasta să fie marginalizată în urmă cu 25 de ani?

Bukovsky: Reacţia cea mai puternică a existat în legătură cu anumiţi indivizi, nu cu documentele. Asta nu are nimic de-a face cu mine, acestea sunt documente ale Biroului Politic, nu le-am inventat eu. Dar anumite nume au fost asociate campaniilor şi activităţilor pro-sovietice, acest lucru a devenit un şoc pentru o mulţime de oameni.

Epoch Times: Nume ca Francis Ford Coppola?

Bukovski: De exemplu. Oameni din industrie sau politică, foarte cunoscuţi - şi brusc acest lucru îţi deschide ochii şi dezvăluie cealaltă parte, obscură, a politicii. O mulţime de oameni au fost de-a dreptul şocaţi de aceste lucruri.

Epoch Times: Povestea despre modul în care Epstein s-a ocupat de manuscris, încercând să-l controleze - este destul de scandalos. De ce aţi fost pus în această situaţie?

Bukovsky: Editorii francezi încercau să ţină situaţia sub control [când a fost publicat iniţial]. Editorii mei francezi l-au oferit editurii Random House. Nu erau pregătiţi pentru astfel de reacţii. Eu eram. Avusesem experienţe cu Random House înainte, aşa că ştiam că nu va fi o plimbare în parc, dar editorul meu francez nu avea nici o idee despre ce va urma. E tipic pentru editurile din Statele Unite. Ei tratează cărţile ca nişte propagandişti: "Aceasta este o carte utilă". "Aceasta nu este o carte utilă."

Epoch Times: Lucrurile care se petrec acum, furia omniprezentă în numele corectitudinii politice, cenzura, scoaterea materialelor de pe platformele sociale, ştergerea conturilor oamenilor - aparţin aceste noi forme aceloraşi demoni vechi?

Bukovski: Întrebarea este: cât de noi sunt? Dacă dai filmul înapoi la anii 30, "Minunata lume nouă" înfăţişa mai mult sau mai puţin această imagine. Aceste lucruri erau deja acolo. Doar că nu erau cunoscute. Oamenii nu se aşteptau să se întâmple.

Epoch Times: A devenit deja o credinţă în cadrul celor de stânga: Vladimir Putin îl controlează pe Donald Trump şi a spart e-mailurile Convenţiei Democrate şi aşa mai departe, ce aţi spune unei persoane care crede asta?

Bukovsky: Nu are sens deloc (râde). Oamenii nu-şi dau seama că preşedintele lor are o putere foarte limitată. Fondatorii SUA vorbeau despre asta. Preşedintele este limitat de legislaţie, de Congres, de orice. Nu este în puterea sa să schimbe cursul ţării aşa cum s-ar crede. Preşedintele este doar un executiv şi asta-i tot. Ideea că el a fost iniţial într-un fel de colaborare cu Moscova este ridicolă. Îşi face treaba, cu unele limitări inerente ale înţelegerii sale despre Rusia. Dar să-l consideri agent al Moscovei este ridicol. Poţi să-l placi sau nu. Are un caracter puternic, nu este foarte autocritic şi aşa mai departe, dar să sugerezi că este agentul Moscovei este absolut ridicol.

Epoch Times: V-aţi învins duşmanii într-un mod extraordinar. N-am mai vorbit cu nimeni ca dvs, care a trecut prin ceea ce aţi trecut dvs. Cum aţi reuşit? Cum aţi supravieţuit, psihologic?

Bukovsky: Cred că totul depinde de puterea caracterului. Dacă este suficient de puternic, va deveni mai puternic. Dacă este ceva mai slab, se poate rupe. Nu sunt singurul care a beneficiat, ca să zic aşa, de această experienţă. Ştiu destul de mulţi alţi oameni care au devenit mai puternici.

Epoch Times: Puteţi să vă uitaţi înapoi acum şi să vă extrageţi forţa şi poate chiar bucuria din ceea ce aţi trăit şi aţi fost în stare să mărturisiţi?

Bukovsky: Da, da. Da, desigur.

Epoch Times: Bine.

Bukovski: (Râde.)

Epoch Times: Ce înseamnă pentru ei "globalismul" şi ce înseamnă pentru dvs. acest termen?

Bukovsky: De obicei înseamnă guverne globale. O singură structură de guvernare a întregii lumi.

Epoch Times: De ce doresc asta? De ce doresc un guvern şi de ce urăsc naţiunile?

Bukovski: Naţiunile... Dacă priveşti istoria stângii observi că au fost întotdeauna percepute drept inamic, pentru că ele fac ca oamenii să fie inegali. Ideea de bază a stângii din timpuri străvechi este egalitatea oamenilor. Orice lucru care îi diferenţiază pe oameni este rău în opinia stângii. De exemplu proprietatea privată, veniturile, abilităţile - sunt rele pentru ei. Oamenii ar trebui să fie egali, adică la fel. Prin urmare, naţiunile sunt întotdeauna rele. Naţiunile au istorii diferite, privilegii diferite, tradiţii diferite. Nu le poţi face egale, aşa că stângismul a fost mereu împotriva naţiunilor.

Epoch Times: De ce iubesc imigraţia în masă în Europa şi în Statele Unite? "Deschideţi frontierele!" ...

Bukovski: Exact din acelaşi motiv, pentru că îi ajută să elimine tradiţiile, obiceiurile acumulate de naţiuni. Le face din ce în ce mai asemănătoare.

Epoch Times: Care este relaţia dintre islamizare şi comunism? Comunismul se transformă în continuu - are multe capete. Partidul Democrat din SUA este radical socialist acum, în mod deschis. Dar când sunt întrebaţi care le este modelul, răspund - "Danemarca!".

Bukovsky: Da.

Epoch Times: Este George Soros comunist?

Bukovski: Nu, George Soros nu este un comunist, dar este foarte aproape de socialism. Este cu adevărat favorabil teoriilor stângii, în general. Înţelegerea sa asupra lumii este primitivă - o societate mai deschisă, lucruri de genul ăsta, dar, în realitate, toate acestea converg către stânga. Pe vremuri Soros nu era atât de pro-stânga. A devenit aşa mai târziu. Îl cunosc din anii optzeci, începutul anilor '80. Ne vedeam destul de des. Se schimbă. Se îndrepta spre stânga foarte repede.

Epoch Times: De ce?

Bukovsky: Cred că este doar logic.

Epoch Times: Aşa erau elitele?

Bukovsky: Da.

Epoch Times: În această ţară, socialiştilor nu le mai pasă de muncitorime. Ci de corectitudinea politică, sexualitate, identitate de gen. Este foarte diferit de "socialismul" în care am crescut în Suedia la sfârşitul anilor '70, de exemplu. Nu mai vorbeşte despre proletariat. Ce legătură are sexualitatea cu marxismul?

Bukovski: În istoria sovietică a existat o perioadă timpurie, la începutul anilor '20, imediat după revoluţie, când au experimentat libertatea sexuală şi aşa mai departe. Era o doamnă numită [Alexandra] Kollontai care propaga ideea iubirii libere. Era destul de influentă. La început a fost numită ambasador în Suedia, care la vremea respectivă era una dintre puţinele ţări care recunoscuseră Uniunea Sovietică.

Epoch Times: Credeţi că Uniunea Sovietică a plantat seminţe în această ţară pentru ceea ce vedem astăzi, astfel încât comunismul să se ridice în cele din urmă aici?

Bukovski: Cred că seminţele existau cu mult înainte de Uniunea Sovietică. Internaţionala este mai veche decât Uniunea Sovietică. Veţi observa că în secolul al XIX-lea prospera. Marele impuls a avut loc în timpul Revoluţiei franceze.

Epoch Times: Credeţi că Brexit-ul va reuşi? Că Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană?

Bukovski: Cred că vor părăsi Uniunea Europeană în următorii 100 de ani.

Epoch Times: Atât de rău? Ştiaţi asta deja când a avut loc referendumul?

Bukovsky: Da. Am prezis cumva acest lucru cu 15 ani înainte să se întâmple. Dar Uniunea Europeană se va prăbuşi în mod dureros, va fi dureros pentru mulţi, dar oricum se va întâmpla.

Epoch Times: De ce?

Bukovski: Este un fel de damnare. Proiectul e născut mort. Asemenea întregii idei.

Epoch Times: Este ceea ce numim noi acum corectitudine politică acel group-think pe care l-aţi trăit, dar versiunea occidentală?

Bukovsky: Da, dar definiţia stângii a fost schimbată, a fost orientată către toate aceste relaţii private, chiar intime. Pe vremuri era vorba despre relaţiile dintre clasele sociale. Acum este mult mai personal şi chiar intim. Nu asta era definiţia stângii pe vremuri. Lucrurile erau atunci încă neclare, în legătură cu egalitatea sexelor, familie şi aşa mai departe. Disputa nu se terminase în anii '20. Era oarecum îngheţată. Apoi, a ieşit din nou la suprafaţă. Reînnoită în anii '60, apoi acum, din nou. Se readuce în atenţie din când în când, atunci când stânga intră în criză sau dă peste necazuri - se întoarce la rădăcinile ei şi aceste probleme sunt scoase din nou de la naftalină.

Epoch Times: Este comunismul un parazit fără corp, care nu moare niciodată?

Bukovski: Ideea de bază probabil că nu va muri niciodată. Comunismul a fost un program mult mai detaliat. Astfel că este deja pe jumătate mort. Programul gândit de Marx şi restul a devenit falimentar. Prin urmare, teoreticienii stângii de astăzi nu doresc să-şi amintească poziţiile stângii de atunci. Relaţiile industriale, de clasă, nu vor să se gândească la asta acum, nu vor să le discute. Dar s-au mutat într-un câmp mai general, de egalitate în general şi şi-au formulat politicile din acest punct de vedere. Prin urmare, corectitudinea politică devine din ce în ce mai implicată în treburile personale, în lucrurile intime ale oamenilor, lucru care nu s-a întâmplat până acum.

Epoch Times: Aţi visat vreodată că America va deveni o societate de tip Big Brother aşa cum este astăzi?

Bukovsky: Unii oameni au prezis-o în anii treizeci, dacă vă amintiţi "Curajoasa lume nouă", modelul viitorului includea controlul total, supravegherea totală şi aşa mai departe. Afli asta şi dacă îl citeşti pe Orwell. Acest element a fost perceput ca inevitabil în modelarea viitorului şi a devenit real acum, mult mai rapid decât mă aşteptam - din cauza dezvoltării tehnologiei.

Bineînţeles, nu mă aşteptam ca totul să fie înregistrat şi salvat pentru viitor - detalii de acest gen. Supraveghere. Ne-am gândit în termeni mai generali. Acum este într-adevăr foarte personal şi foarte precis, dar, ca predicţie, a fost întotdeauna o parte a ideologiilor de stânga.

Epoch Times: În timpul protestelor Vestelor Galbene din Franţa, a revoltei împotriva lui Macron şi a elitelor UE, se poate observa chipul lui Che Guevara.

Bukovsky: (râde uşor) Da. Che Guevara pare să rămână în postere pentru totdeauna. Nu mulţi oameni ştiu cu adevărat în ce a fost implicat, ce făcea, de fapt. Dar imaginea era foarte romantică. Era un ucigaş în serie. Dar nimeni nu îşi mai aminteşte acum.

Epoch Times: Au crezut cu adevărat arhitecţii comunismului în comunism?

Bukovsky: Depinde. Lenin a fost primul care a realizat că a calculat greşit. În 1921, el a văzut că revoluţia mondială nu mai începea, iar el se bizuise pe asta. Ideea sa principală era că o lovitură socialistă în Rusia ar precipita revoluţia socialistă mondială. Până în 1921, era evident că revoluţia socialistă mondială nu va urma. Aşa că a trebuit să recunoască acest lucru. Puteţi găsi asta în scrierile sale. Era foarte sincer în legătură cu acest lucru. Era deziluzionat. A fost "amânată", a spus el. Prin urmare, şi-a schimbat politica propunând conceptul de nouă politică economică, NEP. Permitea ţării să respire puţin. Dar, de asemenea, a spus că este temporară. A fost primul care a înţeles că se făcuseră calcule de bază greşite.

Stalin a realizat acelaşi lucru atunci când germanii l-au atacat în 1941, iar Uniunea Sovietică a început să se prăbuşească, să se rupă. El şi-a dat seama brusc că totul este o mare greşeală. Noua entitate, aşa cum o numeau, poporul sovietic, nu se născuse. Iar Armata Roşie era o nebunie. Nu voiau să lupte. Aşa a condus la prăbuşirea ideilor sale, inclusiv a colectivizării şi a lucrurilor de genul ăsta.

Hruşciov şi-a dat seama numai după ce a fost pensionat, şi a ajuns să zacă în căsuţa lui de la ţară, cu mult timp de gândire. A scris ceva despre asta în memoriile sale, dar nu prea mult. Dar puteţi observa că se îndoia foarte mult de conceptele principale. În ceea ce priveşte oamenii veniţi după Hruşciov, mă îndoiesc că au crezut vreodată în ceva. Credeau în putere, în dreptul lor de a distribui bogăţia şi de a fi un fel de elită permanentă. Cei mai mulţi dintre ei percepeau ideologia drept o frână. Îi făcea mai greoi. Aşa că au scăpat de ideologie. Dar mentalitatea este încă una comunistă. În timpul lui Brejnev nu cred că mai credeau în ceva, cu excepţia dreptului lor de a fi nomenklatură [membrii de elită ai birocraţiei sovietice].

Epoch Times: Puteţi să va referiţi la crimele în masă comise de comunism, pe care atât de mulţi occidentali le evită?

Bukovsky: Acesta a fost rezultatul introducerii ideologiei lor, care a înlocuit în mod deliberat valorile umane cu cele ale clasei şi, prin urmare, i-a "eliberat" de responsabilitate. Numeau asta o "inevitabilitatea istorică" şi, prin urmare, considerau că nimeni nu era vinovat. Credeau că vechile clase trebuiau să moară oricum şi, prin urmare, uciderea lor nu era o crimă şi aşa apăsat pedala. Până nu a mai fost percepută ca o crimă. A fost percepută ca un aspect al luptei de clasă. Întrebarea este, desigur, cât de uşor este să dezumanizăm fiinţele umane? Se pare că este foarte uşor.

Epoch Times: Care este diferenţa în cele din urmă dintre nazism şi comunism?

Bukovsky: Ei bine, nazismul este în esenţă un concept mai îngust, prin care o naţiune se considera mai presus de celelalte, unii fiind stăpânii şi ceilalţi sclavii. În versiunea sovietică vorbim despre clase - stăpânul era o clasă, nu o naţiune, ca în versiunea nazistă. Dar aceasta este singura diferenţă. Notabil, ambele sisteme erau socialiste. Să nu uităm că partidul nazist era numit Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor, aşa că erau pe aceeaşi lungime de undă cu crearea unui paradis, numai pentru propria lor naţiune în detrimentul altora. Aceasta este singura diferenţă.

Epoch Times: Oamenii obişnuiţi (occidentali) spun în mod constant că naziştii reprezentau dreapta extremă, în timp ce comuniştii erau de stângă. Motivul pentru care oamenilor le plac acum comuniştii.

Bukovsky: (Râde) Este foarte naiv. Naziştii nu au fost niciodată de dreapta, ci de stânga. Erau socialişti. Este o versiune a socialismului.

Epoch Times: Definit cum?

Bukovsky: Totul, inclusiv politica socială. Dacă analizezi legislaţia muncii sub Hitler, vei descoperi că au introdus o legislaţie a muncii imensă, masiv în favoarea clasei muncitoare. Restricţii asupra drepturilor aşa-numiţilor capitalişti. Diferenţa dintre versiunea noastră socialistă şi aşa-numitul socialism nordic pe care germanii l-au implementat este că nu naţionalizau întreprinderile. Reduceau profiturile prin impozite imense, până la os - asta este diferenţa în termeni tehnici.

Epoch Times: Experienţa mea - am crescut în Suedia socialistă radicală la sfârşitul anilor 70 - avea la bază conceptul construirii unei noi persoane - noul suedez - care ar avea doar impulsuri civice, altruist, eliberat de orice erori umane. O fiinţă umană extrem de funcţională, care putea fi prezisă, ca un robot dacă vreţi. Spuneţi-mi cum arăta versiunea sovietică a acestui concept.

Bukovski: La fel. Ni s-a spus că ei creează o nouă entitate istorică numită "omul sovietic". Noul om ar fi trebuit să aibă toate aceste calităţi pe care le-aţi menţionat - colectivist şi aşa mai departe, fără naţionalitate, fără apartenenţă etnică.

Epoch Times: Ce a devenit naţionalismul rus?

Bukovsky: În anii târzii ai lui Stalin a existat o scurtă perioadă când am avut brusc acest naţionalism. Care a luat brusc avânt. A fost foarte neobişnuit pentru întreaga istorie a Uniunii Sovietice. Dacă analizezi anii douăzeci şi treizeci şi aşa mai departe, nu exista naţionalism. Naţionalismul a fost întotdeauna perceput ca un inamic. Dintr-o dată, ultimii ani ai lui Stalin au fost marcaţi de un naţionalism rus foarte clar, iniţiat de sus, nu de jos.

A fost iniţiat în Kremlin - campania împotriva aşa-numitului cosmopolitanism şi a conspiratorilor evrei - medici, etc. Dar a fost o perioadă foarte scurtă. De îndată ce Stalin a murit, a murit şi fenomenul. A fost îngropat odată cu el.

Mai târziu, latura antisemită a fost înviată sub masca luptei împotriva sionismului. Sionismul este un cuvânt de cod - ştiţi că nu vor spune "evrei", folosesc cuvântul "sionişti" - şi campania a fost împotriva sionismului, deşi implicaţia este foarte clară. Dar nu a generat naţionalism rusesc per se. Ci un anume antisemitism. Nu la cel de tip Stalin. Fenomenul a fost reînviat din nou după prăbuşirea Uniunii Sovietice.

Iar dacă analizaţi politica actuală, politica internă, propaganda, este evident naţionalismul rus, cu o influenţă puternică a Bisericii Ortodoxe, ceea ce este foarte neobişnuit pentru istoria Rusiei. Biserica Ortodoxă nu a jucat niciodată un rol important în formularea politicilor ruseşti. Acum îl joacă. Este un fel de înlocuitor al ideologiei comuniste. Asta avem acum.

Epoch Times: Cunosc tinerii ruşi istoria comunismului sovietic?

Bukovsky: Nu. E la fel peste tot. Din păcate, doar generaţiile mai în vârstă îşi amintesc. Generaţiile mai tinere nu ştiu nimic şi nici nu vor să ştie. Nu le poţi educa pentru că rezistă la orice educaţie. Ei nu citesc cărţi. Se uită la televizor şi tot ce pot culege pe computere şi asta-i tot. Cunoaşterea istoriei Rusiei astăzi, la generaţia sub 40 de ani, este jalnică. Nici nu mai ştiu toţi cine era Lenin.

Epoch Times: Care dintre dictatorii comunişti ruşi a fost cel mai rău?

Bukovsky: Istoria are logica sa proprie - nu a fost din cauza fiinţelor umane şi a calităţilor lor. Mai degrabă, diferitele etape ale dezvoltării au necesitat oameni diferiţi. Cultul personalităţii lui Stalin a supravieţuit, iar asta este cu adevărat surprinzător. E un fel de schizofrenie, pentru că în Rusia nu există o familie care să nu fi suferit represiuni în timpul lui Stalin - cu toate acestea el este un simbol al unei naţiuni. Există încă legende vehiculate, conform cărora sub el era ordine în ţară - sunt nişte aberaţii. Îmi amintesc de vremea lui Stalin, deşi eram doar un copil - nu mai era mai ordine decât în alte perioade. Prostii. Dar, cu toate acestea, remarcabil este că acest cult al personalităţii lui Stalin a supravieţuit tuturor schimbărilor din societatea rusă.

Epoch Times: Ce a existat în dvs, ca tânăr, de aţi avut puterea să mergeţi împotriva curentului?

Bukovski: Punctul de cotitură pentru mine a fost tocmai moartea lui Stalin. Aveam 10 ani când a murit şi mi-am dat brusc seama că nu era Dumnezeu. Fuseserăm îndoctrinaţi cu ideea că el era Dumnezeu şi atunci, brusc, "Dumnezeu" murea. A fost genul de şoc care te forţează să gândeşti. Mi-am dat seama deodată că ţara continuă să trăiască fără Stalin, ceea ce înainte părea de neconceput. Ni se inoculase ideea că nimic nu putea exista sau funcţiona fără Stalin şi totuşi murise, iar viaţa continua. Evenimentul a determinat schimbarea mentalităţii multor oameni.

Epoch Times: Care a fost atitudinea părinţilor dvs?

Bukovski: Părinţii mei au tăcut. Nu spuneau un cuvânt. În general, generaţia mai în vârstă a tăcut. Nu aveau încredere în nimeni şi ştiau că totul se putea schimba a doua zi şi dacă arătai vreun fel de emoţii sau preferinţe, a doua zi îşi puteau aminti de tine. Aşa că au păstrat tăcere completă. Nu au spus un cuvânt.

Epoch Times: De ce a fost atât de important ca oamenii să fie ţinuţi captivi, astfel încât să nu poată părăsi ţară?

Bukovski: Întotdeauna ni se spunea că, sub capitalism, fiecare naţiune suferă de foame şi drept urmare eram norocoşi, pentru că nu suferim de foame. Dar Armata Roşie - după ce a vizitat Europa la sfârşitul războiului - descoperise că alte naţiuni prosperau în ciuda faptului că erau în război. Aceasta a fost cea mai mare revelaţie şi, bineînţeles, Stalin a sporit represiunile, inclusiv împotriva celor care erau în străinătate în armată, deoarece erau o sursă de transmitere a informaţiei nedorită de sistem. Cei aflaţi în teritorii ocupate şi cei aflaţi în străinătate erau purtătorii unor bacterii, din perspectiva lui Stalin.

Epoch Times: Spuneţi că Occidentul nu a câştigat Războiul Rece. Aţi putea elabora?

Bukovsky: Percep războiul rece ca pe un unul ideologic. Democraţia liberală vs. totalitarismul comunist. În acest sens nu am câştigat. Dimpotrivă, democraţia liberală a devenit infectată cu o mulţime de elemente ale ideologiei sovietice, iar ideologia sovietică nu a dispărut. S-a transformat, deci nu a existat o mare victorie. De obicei, ei spun că Occidentul a câştigat Războiul Rece, ceea ce se referă la confruntarea militară dintre Pactul de la Varşovia şi NATO - NATO fiind încă prezent şi Pactul de la Varşovia dispărut - astfel încât este percepută ca o victorie. Dar întotdeauna am considerat acest război mult mai profund, o ciocnire a ideologiilor, şi nu am câştigat acest război. Comunismul nu a fost niciodată condamnat la nivel internaţional ca o crimă. Nu au fost judecaţi. Nu au fost obligaţi să răspundă pentru crimele lor. Calitatea de membru în organizaţiile comuniste nu a fost niciodată percepută ca o crimă. Cum nu am avut un fel de proces de tip Nuermberg la Moscova, războiul nu s-a terminat.

Epoch Times: Este prea târziu ca acest lucru să se întâmple acum?

Bukovski: Nu uitaţi că au trecut 25 de ani de la prăbuşirea regimului sovietic. În aceşti 25 de ani au fost săvârşite noi crime. Corupţia incredibilă, furturile masive şi alte lucruri de genul ăsta - inclusiv crimele politice. Este dificil ca oamenii să se concentreze asupra evenimentelor de ieri când sunt loviţi de evenimentele de azi. Este greu să îi interesezi de istoria mai adâncă.

Epoch Times: Despre Vladimir Putin. Aici, în Statele Unite, tot ce ştim este că era KGB. Cât de rău a fost? Din ce grupări face parte?

Bukovsky: Nu a fost cu adevărat un vârf. Era de fapt un număr serial. Nu este proeminent, nu a realizat nimic. Poziţia lui, funcţia, nu era deloc importantă. Era în RDG, Germania de Est, responsabil de o societate de prietenie sau ceva de genul ăsta. Nu a avut succes ca ofiţer KGB, nu a obţinut nimic. A rămas maior o mare parte a carierei sale. A ajuns locotenent-colonel doar atunci când a demisionat din KGB, ceea ce este norma. Nu a fost deloc semnificativ în ceea ce priveşte activitatea în KGB, dar mentalitatea pe care a dobândit-o era aceea a KGB-ului şi a rămas aşa. Acest lucru este important, restul nu este. Nu are realizări în acel domeniu.

Epoch Times: Cum poate fi explicată ridicarea lui?

Bukovsky: S-a întâmplat să se afle în locul potrivit la momentul potrivit. Elţîn căuta un succesor, preferabil din KGB. Preşedintele dorea o garanţie împotriva eventualelor urmăriri penale. Odată ce şi-a dat demisia, familia devenea expusă. Avea nevoie de o garanţie că nu va fi urmărit penal.

Putin era un peşte foarte, foarte mic. Era ofiţer KGB, iar în spatele lui se afla întreaga organizaţie care era destul de puternică, dar Putin însuşi era mic, nu foarte inteligent, şi se baza mereu pe şantaj. Putin este un simptom, nu o cauză. Oamenii ar trebui să înţeleagă simptomul în Rusia, pe măsură ce evoluează prin comunism. Există un fel de moştenire a celor aproape 100 de ani de propagandă.

Epoch Times: Ce candidat credeţi că ar fi dorit Putin în 2016? Clinton sau Trump?

Bukovski: Foarte greu de spus. Nu ştiau nimic despre Trump. Pronosticul că Trump va ajunge preşedinte era foarte hazardat în 2016. Despre Clinton ştiau cu siguranţă că era un aparatcik al Partidului Democrat, avuseseră de a face cu aşa ceva sub Bill Clinton şi Obama. Aveau problemele cu ei, nu erau destul de mulţumiţi cu ei. Se pare că au crezut că schimbarea se va petrece. Nu ştiu, greu de spus. Uneori este imposibil să le înţelegi gândirea.

Epoch Times: Sunteţi scriitor? Disident? O personalitate care apără drepturile omului? Cât de important este "scriitorul"?

Bukovsky: Am devenit scriitor din întâmplare. Sunt, de fapt, un om de ştiinţă. Pur şi simplu am avut un contract şi a trebuit să scriu o carte când am fost eliberat şi am fost de acord să încerc să o scriu. Nu mai scrisesem niciodată o carte. A fost o treabă complet nouă pentru mine. Niciodată nu m-am considerat scriitor. Dar trebuie să încerci multe lucruri în viaţă.

Epoch Times: Vă amintiţi, când aţi venit în Occident în anii '70 [Bukovski a fost schimbat pe un comunist chilian din Zurich în 1976], vă amintiţi senzaţia? V-aţi simţit liber? Era Occidentul aşa cum vi-l imaginaserăţi?

Bukovsky: Bun, există un sentiment de libertate, desigur. Odată ce treci graniţa, totul se schimbă, totul devine alegerea ta. Îmi aduc aminte cum mă chinuiam cu un meniu într-un restaurant. Dintre cele 16 tipuri de îngheţată, pe care ar trebui s-o comand? A fost un fel de plată pentru libertate. Fusesem obişnuit cu o viaţă foarte simplă. Îngheţata era îngheţată şi basta. Cu I mare. 16 feluri.... Şaisprezece!

Epoch Times: Libertatea poate însemna şi o tiranie...

Bukovsky: Da. Ei bine, este, cu siguranţă, o povară.