E-mailurile lui Epstein îl readuc pe Trump în centrul atenţiei în legătură cu vechile sale relaţii

Publicarea unor e-mailuri până acum necunoscute, trimise de infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein, l-a readus pe Donald Trump în centrul unei controverse de lungă durată legate de Epstein, care i-a afectat administraţia luni întregi, a inflamat o parte din baza sa electorală şi le-a oferit democraţilor o temă continuă de atac politic, relatează The Guardian.

Miercuri, democraţii din Comisia pentru Supraveghere şi Reformă Guvernamentală a Camerei Reprezentanţilor au publicat schimburi de e-mailuri din 2011, 2015 şi 2019, despre care afirmă că au fost furnizate de moştenitorii lui Epstein, care a murit prin presupusă sinucidere într-o închisoare federală în 2019, în timp ce aştepta procesul pentru acuzaţii federale de trafic sexual de minori.

În cele trei schimburi de e-mailuri făcute publice, Jeffrey Epstein, finanţatorul căzut în dizgraţie, îl descrie pe preşedintele american drept „câinele care nu a lătrat”, susţine că Trump ar fi „petrecut ore întregi” în casa lui împreună cu una dintre victimele sale – al cărei nume este cenzurat – şi afirma că „desigur” Trump „ştia despre fete, întrucât îi ceruse Ghislainei să se oprească”, referindu-se la Ghislaine Maxwell.

Maxwell, colaboratoarea de lungă durată a lui Epstein, a fost închisă în 2022 pentru complicitate la abuzarea unor tinere şi ispăşeşte în prezent o pedeapsă de 20 de ani pentru infracţiuni de trafic sexual.

Democraţii din comisie au declarat că e-mailurile fac parte din cele peste 23.000 de documente predate de moştenitorii lui Epstein, ca parte a unei anchete în curs, şi că acestea sunt încă în proces de analiză.

Deşi contextul complet al e-mailurilor nu este clar, publicarea lor a reaprins din nou interesul public faţă de legăturile din trecut dintre Trump, Epstein şi Maxwell.

Miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a respins importanţa publicării acestor e-mailuri şi a afirmat că democraţii „au scurs selectiv e-mailuri către presa liberală pentru a crea o naraţiune falsă menită să-l discrediteze pe preşedintele Trump”.

Leavitt a spus că victima anonimă menţionată în e-mailuri ar fi Virginia Giuffre, despre care a afirmat că „a spus în repetate rânduri că preşedintele Trump nu a fost implicat în nicio faptă greşită”.

Ea a adăugat că „Trump l-a dat afară pe Jeffrey Epstein din clubul său cu decenii în urmă pentru că s-a purtat nepotrivit cu angajatele sale, inclusiv cu Giuffre”, şi a susţinut că „aceste poveşti nu sunt altceva decât încercări de rea-credinţă de a distrage atenţia de la realizările istorice ale preşedintelui Trump, iar orice american cu bun-simţ vede clar prin această farsă şi această tentativă evidentă de a distrage atenţia de la redeschiderea guvernului.”

La scurt timp după ce democraţii au publicat e-mailurile, republicanii din comisie au dat publicităţii alte 20.000 de pagini de documente din arhiva moştenitorilor lui Epstein. Ziarul The Guardian a anunţat că analizează documentele.

Trump, care a fost prieten cu Epstein cel puţin 15 ani, până la o ruptură survenită în 2004, a negat constant că ar fi avut vreo cunoştinţă sau implicare în activităţile infracţionale ale acestuia. Totuşi, asocierea sa anterioară cu Epstein continuă să-l urmărească politic, iar în ultimele luni s-a confruntat repetat cu articole de presă despre legăturile sale din trecut cu controversatul finanţator.

În timpul verii, administraţia Trump s-a confruntat cu critici după ce Departamentul de Justiţie a anunţat că nu va publica alte fişiere legate de cazul Epstein – o anchetă învăluită de mult timp în teorii ale conspiraţiei – în ciuda promisiunilor anterioare făcute de Trump şi de procuroarea generală Pam Bondi.

Acea decizie a stârnit atât furia democraţilor, care au acuzat administraţia de „muşamalizare”, cât şi a unor susţinători ai lui Trump şi comentatori conservatori care s-au simţit trădaţi.

Pe măsură ce reacţiile negative au crescut, Trump i-a atacat chiar pe unii dintre susţinătorii săi, numindu-i „slabi” care „au căzut pradă” a ceea ce el a descris ca fiind „farsa Jeffrey Epstein”, despre care a spus că a fost pusă la cale de democraţi pentru a-l discredita.

„Nu mai vreau sprijinul lor!”, a declarat el.

Într-o rară ruptură faţă de Trump, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, republicanul Mike Johnson, a spus că nu crede că dosarul Epstein este o „farsă” şi a cerut publicarea documentelor, în timp ce unii susţinători ai lui Trump şi-au ars şepcile MAGA.

La sfârşitul lunii iulie, Wall Street Journal a relatat că oficiali ai Departamentului de Justiţie l-au informat pe Trump că numele său apare în fişierele Epstein (publicaţia a precizat însă că simpla menţionare nu reprezintă o dovadă de vinovăţie).

Casa Albă a negat raportul, numindu-l „ştire falsă”.

Într-o aparentă încercare de a calma presiunea politică privind gestionarea cazului, Departamentul de Justiţie l-a trimis pe Todd Blanche, procuror general adjunct şi fost avocat al lui Trump, să se întâlnească în închisoare cu Ghislaine Maxwell, pentru a afla dacă aceasta deţinea „informaţii despre persoane care au comis infracţiuni împotriva victimelor”.

Potrivit relatărilor, în timpul întâlnirii, Maxwell ar fi recunoscut că Trump şi Epstein au avut o relaţie socială în trecut, dar a spus că nu l-a văzut niciodată pe Trump făcând ceva nepotrivit.

Câteva zile mai târziu, Maxwell a fost transferată dintr-o închisoare din Florida într-o unitate cu securitate redusă din Texas, unde, potrivit rapoartelor recente, este „mult mai fericită” şi ar pregăti o cerere de comutare a pedepsei pentru ca administraţia Trump să o analizeze, după ce Curtea Supremă a SUA a refuzat să-i accepte apelul.

Publicarea e-mailurilor de miercuri a reînnoit apelurile democraţilor pentru publicarea integrală a dosarelor Epstein.

„Cu cât Donald Trump încearcă mai mult să ascundă dosarele Epstein, cu atât descoperim mai mult. Aceste e-mailuri şi corespondenţe recente ridică întrebări serioase despre ce mai ascunde Casa Albă şi despre natura relaţiei dintre Epstein şi preşedinte”, a declarat reprezentantul democrat Robert Garcia, membru de rang înalt al Comisiei pentru Supraveghere.

„Departamentul de Justiţie trebuie să publice imediat integral dosarele Epstein. Comisia pentru Supraveghere va continua să caute răspunsuri şi nu se va opri până când victimele nu vor primi dreptate”, a adăugat el.

Într-o declaraţie pentru New York Times, un purtător de cuvânt al republicanilor din comisie a acuzat democraţii că politizează investigaţia.

„Democraţii continuă să aleagă în mod neglijent documente izolate pentru a genera titluri senzaţionale, fără a se baza pe fapte”, a spus acesta.

Miercuri, reprezentantul democrat Ro Khanna a declarat pentru publicaţia citată că noile e-mailuri sunt „exact motivul pentru care” lucrează împreună cu Thomas Massie, un congresman republican, pentru a forţa un vot în Camera Reprezentanţilor privind publicarea completă a dosarelor Epstein.

„Publicul merită transparenţă, iar supravieţuitorii merită dreptate”, a spus Khanna.

În timpul verii, republicanii din Cameră au blocat de două ori încercările democraţilor de a forţa publicarea tuturor documentelor Epstein în termen de 30 de zile.