Paranoia şi falsă grandoare: Beijing-ul sărbătoreşte 70 de ani de dictatură

Regimul comunist a sărbătorit marţi puterea şi controlul pe care-l menţine asupra celor 1,3 miliarde de chinezi printr-o afişare masivă de tehnică militară şi trupe care au defilat la Beijing sub ochiul atent şi îngăduitor al preşedintelui Xi Jinping.

Sărbătorirea a fost făcută în stil comunist - capitala s-a aflat sub supravegherea unui vast aparat de securitate desfăşurat pe străzi şi alei, iar poliţia a cerut locuitorilor ale căror case au ferestre către traseul paradei să nu stea la geam.

Chinezilor de rând li s-a interzis să participe la paradă, aceasta fiind formată doar din oameni atent selecţionaţi.

Liderul suprem al Chinei, împotriva căruia o gaşcă rivală aflată la conducere organiza cu şapte ani în urmă lovituri de stat, a promis marţi "dezvoltare paşnică" la aniversarea a 70 de ani de la instaurarea dictaturii regimului comunist, care a făcut în China peste 100 de milioane de victime.

Sărbătoarea de anul acesta este folosită de Partidul Comunist pentru a-şi arăta rezistenţa în faţa mai multor provocări şi pericole - un război comercial dur început de preşedintele Donald Trump, o situaţie financiară dificilă după decenii de corupţie şi dezvoltare haotică, însoţită de o bulă a creditelor, şi, mai nou, patru luni de proteste anti-guvernamentale în Hong Kong.

Xi Jinping, îmbrăcat într-un costum „Mao” gri-şobolan şi însoţit de predecesorii săi încă în viaţă, Hu Jintao şi infamul dictator Jiang Zemin, a declarat că ţara va continua o strategie benefică de "deschidere reciprocă" - mesaj adresat fără îndoială administraţiei americane.

Promisiunea este, ca toate sloganurile comuniste, înşelătoare. Deşi încearcă să-şi lanseze puterea în afară prin proiecte faraonice de soft-power şi strategii menite să obţină controlul asupra resurselor energetice, de comunicaţii şi transporturi, pe plan intern regimul comunist este tot mai bântuit de fantomele trecutului său criminal. Cu ajutorul tehnologiei, Partidul menţine un control cvasi-total asupra societăţii, sufocă libertatea de exprimare şi, mai nou, a reuşit să implementeze un sistem de credite sociale cu care încearcă să menţină stabilitatea într-o societate măcinată de corupţie patronată de stat.

Militarii ţării ar trebui să protejeze în mod hotărât suveranitatea, securitatea şi interesele dezvoltării Chinei şi să susţină ferm "pacea mondială", a spus Xi în faţa unei mulţimi de suporteri adunaţi în Piaţa Tiananmen, în ciuda faptului că regimul comunist se află în spatele multora dintre cele mai agresive şi dictatoriale regimuri - Coreea de Nord, Iran, Venezuela şi Sudan.

„Nicio forţă nu poate zdruncina statutul Chinei şi nu poate împiedica poporul şi naţiunea chineză să înainteze”, a spus Xi Jingping din cadrul Porţii Păcii Celeste a Palatului Interzis, unde Mao Zedong a proclamat fondarea Republicii Populare Chineze la 1 octombrie 1949.

China trebuie să menţină prosperitatea şi stabilitatea durabilă în Hong Kong şi Macao, să promoveze dezvoltarea paşnică a relaţiilor cu Taiwanul şi să „continue să depună eforturi pentru reunificarea completă a patriei”, a adăugat el.

Oficiali ai Partidului Comunist Chinez au afirmat în mai multe rânduri că intenţionează să unească Taiwanul cu China în 2020, vorbind deseori despre invadarea insulei, în ciuda faptului că mica ţară menţine o însemnată forţă militară şi că a încheiat tratate de apărare care îi permit să fie apărată de SUA.

Marţi, Taiwanul a condamnat „dictatura” Chinei, spunând că ţara este o ameninţare la adresa păcii.

Beijing-ul închis

Parada de peste două ore a beneficiat de participarea a 15.000 de soldaţi, 70 de platforme şi 100.000 de civili, fiind transmisă la nenumărate posturi de televiziune din China.

Unul dintre momentele cheie regizate de Partid a fost apariţia poliţistului Lau Chak-kei fluturând un pavilion chinez. Lau este unul dintre eroii falşi ai Partidului, fiind acreditat cu apărarea unui post de poliţie în faţa unei mulţimi de protestatari din Hong Kong în noaptea de 30 iulie.

Partidul Comunist menţine o versiune de uz intern asupra tulburărilor din Hong Kong, afirmând că protestele sunt generate de amestecul puterilor străine - în principiu SUA şi Marea Britanie - fără să pomenească vreun cuvânt despre controlul cu care Beijing-ul încearcă să sufoce libertăţile din centrul financiar.

Fosta colonie britanică a fost închisă marţi cu baricade în centrul oraşului, magazine închise şi o prezenţă puternică a poliţiei, pentru a descuraja orice protest.

Xi Jingping rămâne în mare măsură popular în China, în mare parte datorită campaniei sale de epurare politică, deghizată în campanie "anti-corupţie" - care a trimis, conform statisticilor oficiale, peste 1 milion de cadre în puşcărie - precum şi pentru statutul de mare supraputere economică pe care îl are China.

Cu toată pompa afişată de Partidul Comunist, săptămâna trecută, în marja Adunării Generale a ONU, un grup care a investigat industria furtului ilegal de organe din China comunistă a declarat, prin avocatul Hamid Sabi, că guvernul chinez omoară "sute de mii" de uiguri musulmani şi practicanţi Falun Gong pentru a le fura organele. Acestea sunt vândute pe piaţa neagră de organe a Chinei, iar profiturile menţin o reţea de peste o mie de spitale specializate în transplant.

“Recoltarea forţată de organe de la prizonieri de conştiinţă, inclusiv de la minorităţi religioase precum Falun Gong şi uiguri, se petrece de ani de zile în întreaga China la o scară semnificativă şi continuă şi astăzi. A produs sute de mii de victime”, a afirmat avocatul Hamid Sabi, aparţinând grupului China Tribunal, în faţa comisiei ONU pentru drepturile omului, UNHRC