Aliatul lui Putin, Viktor Orban, către UE: Aşteptaţi-l pe Trump înainte de a extinde sancţiunile împotriva Rusiei
Uniunea Europeană a impus Moscovei 15 runde de sancţiuni ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, care trebuie prelungite la fiecare şase luni, iar următoarea prelungire este prevăzută pentru sfârşitul lunii ianuarie, la 11 zile după ce Trump va depune jurământul, relatează Bloomberg.
Până acum, a fost o decizie de rutină, dar aceste prelungiri necesită sprijinul unanim al celor 27 de state membre, ceea ce i-ar putea permite lui Orban - aliatul de lungă durată al lui Vladimir Putin - să se opună prin veto. La sfârşitul summitului UE de joi, care a durat o zi, Orban şi-a surprins omologii spunând că nu este pregătit să continue cu o prelungire, au declarat surse sub rezerva anonimatului.
Obiecţia lui Orban a readus în atenţie o preocupare cheie a liderilor europeni: faptul că liderul maghiar ar putea colabora cu Trump pentru a distruge unitatea blocului în ceea ce priveşte susţinerea financiară şi militară a Ucrainei.
În ultimele săptămâni ale administraţiei Biden, SUA şi UE s-au străduit să sporească presiunea asupra economiei Rusiei, inclusiv prin înăsprirea regimului de sancţiuni.
Viktor Orban a dat frecvent de furcă Uniunii Europene blocând în mod repetat o serie de măsuri menite să pedepsească în continuare Rusia sau să ajute Ucraina. El pare să fie un aliat apropiat al lui Trump şi chiar a călătorit în Florida la începutul acestei luni pentru a se întâlni personal cu acesta.
La summitul din această săptămână de la Bruxelles, UE a intrat deja într-un joc de aşteptare neliniştitor, cu liderii în aşteptare pentru a vedea ce va face de fapt Donald Trump când va reveni la Casa Albă.
„Mesajul principal de astăzi a fost sprijinul deplin pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, joi seara, în cadrul unei conferinţe de presă.
Dar revenirea lui Trump a surprins UE în cel mai vulnerabil moment al său din ultimii ani, lăsând liderii să găsească o cale de urmat. Iar summitul a dezvăluit, de asemenea, caracterul ezitant al răspunsului UE.
O reuniune care a încercat să promoveze unitatea a fost marcată de câteva absenţe notabile. Preşedintele francez Emmanuel Macron a lipsit de la summit. Premierul italian Giorgia Meloni a plecat mai devreme din cauza gripei. Cancelarul german Olaf Scholz a fost prezent, dar avea probleme politice în ţară.
Orban s-a bucurat de un rol principal în conferinţa de presă finală a summitului, unde a remarcat că SUA va avea în curând un nou preşedinte.
„Le sugerez europenilor să aibă răbdare strategică. Nu ar trebui să facem nimic care ar merge împotriva acestei viitoare relaţii transatlantice”, a declarat Orban reporterilor.
Guvernele europene vor fi greu încercate să umple golul lăsat de SUA în ceea ce priveşte ajutorul acordat Ucrainei.
UE trebuie „să cheltuiască mai mulţi bani pentru apărare, acesta este răspunsul scurt”, a declarat reporterilor premierul danez Mette Frederiksen.
Scholz, care a pierdut un vot de încredere la începutul acestei luni, a declarat că este încrezător că, sub administraţia Trump, cooperarea în materie de politică externă cu SUA va continua. El a vorbit cu Trump prin telefon joi.
„Sunt destul de încrezător că SUA, ca şi Europa, va continua sprijinul pentru Ucraina. Dar, desigur, cu o perspectivă clară că va exista o pace echitabilă pentru Ucraina, că aceasta îşi poate apăra suveranitatea iar crimele vor înceta”, a declarat Scholz reporterilor privind discuţia sa cu Trump.
