Ai o problemă şi eşti pe cale să o rezolvi în instanţă? De ce nu alegi mai bine medierea?

Într-o vreme în care conflictele dintre oameni devin din ce în ce mai complicate, tot mai multe persoane, incapabile să ajungă la un acord pe cale amiabilă, ajung cu problemele lor în faţa instanţei, unde, de multe ori, îi aşteaptă un proces lung şi costisitor. Însă, mulţi nu ştiu că mai există o cale de rezolvare, mult mai avantajoasă - medierea. Dacă în ţări precum Olanda sau Franţa medierea a ajuns să degreveze cu peste 50% instanţele de judecată, România, profund marcată de era comunismului, mai are încă mulţi paşi de făcut în această direcţie.

Faţă de o soluţie data de instanţă, care, fiind impusă, este acceptată cu reticenţă şi poate duce la o deteriorare ulterioară a relaţiilor dintre părţi, medierea încurajează luarea deciziei pe baza dorinţelor părţilor şi face ca aceasta să fie acceptată şi pusă în practică cu bunăvoinţă, ducând uneori chiar la îmbunătăţirea relaţiilor dintre cei implicaţi. Este un aspect de natură psihologică care scoate în evidenţă implicarea medierii în îmbunătăţirea relaţiilor interumane având astfel un impact benefic în societate.

Pentru a înţelege mai bine medierea, reporterii Epoch Times au vorbit cu Radu Alexandru, un tânăr mediator din Bucureşti, care s-a declarat încrezător în viitorul medierii în România.

Epoch Times: Cine se poate adresa unui mediator?

Radu Alexandru: Orice persoană care are o situaţie conflictuală cu o altă persoană fizică sau juridică şi ar fi în măsură să se adreseze instanţei de judecată, are posibilitatea să caute mai întâi soluţionarea pe cale amiabilă a conflictului, apelând la un mediator autorizat. Ca şi problemele deduse judecăţii, cele care ajung la mediator sunt dintre cele mai diverse, de la cauze civile şi penale, la cele privind raporturile comerciale şi relaţiile de familie.

Epoch Times: Cum se poate angaja o persoană în procesul de mediere?

Radu Alexandru: Paşii urmaţi în cadrul procedurii de mediere sunt relativ simpli şi pe înţelesul tuturor, în sensul că persoana care se află într-o situaţie conflictuală alege un mediator şi îi solicită acestuia, în scris, să invite cealaltă parte sau pe toţi cei implicaţi, pentru a le fi explicate avantajele medierii. Dacă şi cealaltă parte este de acord cu medierea, se încheie un contract de mediere şi se programează o şedinţă de mediere, şedinţă la care părţile, însoţite eventual de avocat, îşi expun punctele de vedere, sub îndrumarea mediatorului, căutând astfel o soluţie acceptabilă pentru toţi cei implicaţi.

În urma şedinţei de mediere, părţile pot ajunge la un acord parţial sau total, sau pot să nu ajungă la niciun acord. Aceasta depinde de flexibilitatea şi disponibilitatea părţilor de a ajunge la o soluţie reciproc avantajoasă şi de a o accepta.

Epoch Times: De ce ar alege cineva medierea şi nu rezolvarea problemei în instanţă?

Radu Alexandru: În alegerea medierii ca alternativă a unui proces în instanţă, trebuiesc luate în considerare mai multe aspecte favorabile rezolvării pe cale amiabilă. În primul rând, prin mediere situaţiile de natură conflictuală se rezolva mult mai rapid faţă de un proces în instanţă care poate dura luni sau chiar ani de zile.

În al doilea rând, stresul este semnificativ redus faţă de cel la care sunt supuse părţile în momentul în care se prezintă în faţa unei instanţe de judecată, climatul de mediere fiind relaxant, conciliant şi constructiv, existând posibilitatea de a îmbunătăţi şi de a menţine relaţia cu partea în conflict.

De asemenea, aspectul financiar este unul foarte important şi de multe ori decisiv în alegerea medierii în locul rezolvării unui litigiu în instanţă. Medierea implică costuri semnificativ reduse faţă de o procedură judiciară, evitându-se astfel cheltuielile de judecată, onorariile experţilor, taxe judiciare etc. Un alt avantaj financiar al procesului de mediere este reducerea la jumătate sau chiar eliminarea plăţii taxei de timbru, în cazul în care valoarea nu depăşeşte suma de 50.000 lei.

Prin mediere, părţile pot să negocieze în toate aspectele prin care conflictul poate să fie soluţionat. Sunt libere să stabilească ele însele termene, condiţii, modalităţi şi să stabilească în funcţie de posibilităţile şi necesităţile fiecăruia soluţia perfectă, aspecte ce le conferă părţilor control total asupra procesului de mediere.

Pentru mulţi poate cel mai important aspect al procesului de mediere, confidenţialitatea, dă posibilitatea părţilor de a-şi discuta şi a-şi rezolva problemele fără a le face publice într-o sală de judecată.

Epoch Times: Cât durează un astfel de proces?

Radu Alexandru: Dacă părţile vor cu adevărat să soluţioneze toate aspectele pe cale amiabilă şi se implică cu bună-credinţă în mediere, se poate ajunge la un acord într-un timp scurt, una sau două şedinţe de mediere, iar autentificarea acestui acord se poate face şi în regim de urgenţă. Spre exemplu, în cazul divorţului, termenele la instanţele de judecată se întind la minim 8 luni de la introducerea acţiunii, urmând apoi alte luni pentru administrarea probelor până să se ajungă la o hotărâre.

Epoch Times: Ce costuri implică procesul de mediere?

Radu Alexandru: Susţinerea unui proces în instanţă, cu asistarea unui avocat, mai ales dacă este nevoie şi de expertize, de audieri de martori etc., presupune costuri ridicate. Şedinţa de mediere este mult mai puţin costisitoare.

Concret, o parte poate plăti onorariul în baza unui contract de premediere, contract în urma căruia mediatorul aduce în atenţia celeilalte părţi avantajele medierii (între 150-500 lei) şi onorariul pentru şedinţa de mediere, care poate fi stabilit pe oră (cca 250-300 lei/ora, plătit în mod egal de ambele părţi) sau pe şedinţă (care durează de regulă cca 3 ore). Preţurile variază, însă, în funcţie de obiectul conflictului, de complexitatea cauzei, de felul demersurilor necesare a fi făcute, în medie un cost total al procesului ridicându-se la cca 450-500 lei pentru fiecare parte. Desigur se găsesc soluţii pentru fiecare dintre nevoile părţilor, mediatorul fiind flexibil în ceea ce priveşte şi plata onorariului.

Epoch Times: Vorbiţi-ne puţin despre eficienţa medierii

Radu Alexandru: Ca eficienţă, procesul de mediere depinde foarte mult de disponibilitatea părţilor de a ajunge la o soluţie, dar şi de abilitatea mediatorului de a „dirija” dialogul părţilor către unul constructiv şi nu distructiv, cum este de cele mai multe ori la prima întâlnire cu acestea. Nu se poate da un număr exact procentajului de succes al medierii, însă este bine de ştiut că numărul persoanelor care apelează la mediator creşte de la an la an şi, odată cu acesta, şi numărul proceselor de mediere încheiate cu acord creşte semnificativ.

Epoch Times: Daţi-ne un exemplu despre un caz frecvent întâlnit

Radu Alexandru: Cel mai bun exemplu pe care îl pot da pentru ca oamenii să înţeleagă necesitatea medierii este divorţul, deoarece acesta este cel mai răspândit şi mai delicat caz. Spun acest lucru fiindcă este vorba de situaţii conflictuale apărute între oameni implicaţi emoţional, cu o istorie comună în spate, de cele mai multe ori cu bunuri şi cu copii.

Aşa cum oricare dintre soţi poate cere în instanţă desfacerea căsătoriei, la fel poate încerca mai întâi să ajungă la un acord cu cel de care doreşte să divorţeze şi să găsească, de comun acord, cu sprijinul mediatorului, cele mai bune soluţii pentru toţi membrii implicaţi ai familiei respective.

Prin parcurgerea uneia sau mai multor şedinţe de mediere, se poate ajunge la încheierea unui acord între soţi cu care pot merge apoi în instanţă, unde vor urma o procedură simplificată, sau la notar pentru a obţine desfacerea căsătoriei într-un timp mai scurt.

Epoch Times: Cum privesc românii medierea?

Radu Alexandru: Din discuţiile avute până acum cu oameni din toate categoriile sociale şi de o varietate mare de profesii, medierea este văzută ca o soluţie viabilă pentru soluţionarea conflictelor apărute între persoane în societate. Părerea mea este că, avocaţii au cea mai mare putere în a orienta oamenii către mediere, pentru a nu pierde timp şi bani preţioşi în instanţă.

Scepticismul românilor este bine cunoscut, dar odată cu occidentalizarea şi modernizarea sistemului legislativ românesc trebuie şi oamenii informaţi cu privire la noile posibilităţi de soluţionare a conflictelor pe care le au şi la eficienţa acestora. În ţări precum Olanda sau Franţa, medierea a ajuns să degreveze cu peste 50% instanţele de judecată, iar asta nu poate decât să ne facă să fim şi noi încrezători în viitorul medierii în România.