"Agenţi din toate ţările, uniţi-vă": Canada dă puteri discreţionare serviciului secret
alte articole
Parlamentarii canadieni au votat o lege anti-terorism care dă puteri cvasi-nelimitate serviciilor secrete
Miercuri, Parlamentul canadian a votat legea C-51, care permite agenţiei de spionaj a Canadei să opereze în străinătate şi dă puteri discreţionare în ceea ce priveşte arestul.
Trecerea legii prin Parlament a fost asigurată de majoritatea confortabilă de care se bucură guvernul premierului Stephen Harper în Camera inferioară, în ciuda mai multor încercări ale opoziţiei de a modifica legea.
Harper a anunţat legea anti-terorism în ianuarie, ca răspuns la atacurile care ar fi avut loc pe teritoriul Canadei în octombrie, în cadrul cărora au murit două persoane.
Noua lege pedepseşte promovarea terorismului, simplifică procedurile de arest şi permite detenţia persoanelor fără vreun motiv explicit. În plus C-52 extinde atribuţiile agenţiei canadiene de spionaj – CSIS – care va avea acum posibilitatea să lupte activ împotriva comploturilor teroriste în afara ţării.
Legea este extrem de controversată în cadrul societăţii civile canadiene, numeroşi critici susţinând că încalcă drepturile civile şi permite CSIS să acţioneze fără supervizare din partea vreunui organism.
Pe 24 octombrie 2014, un atacant înarmat, identificat drept Michael Zehaf-Bibeau, a omorât un soldat care păzea Memorialul de Război din Ottawa, apoi a intrat în clădirea Parlamentului, unde a tras focuri de armă înainte de a fi omorât de poliţie.
Cu câteva zile mai devreme într-un incident separat, un bărbat din Quebec, Martin Couture-Rouleau, a fost împuşcat mortal de poliţie după ce dat cu maşina peste doi soldaţi, omorând unul dintre ei. Incidentul s-a petrecut în apropiere de un campus militar.
Ambele incidente au stârnit controverse, nefiind clară legătura dintre atacatori şi grupurile teroriste, şi nici motivele care i-au împins pe aceştia să producă incidentele respective.
Atacurile împotriva redacţiei Hebdo din Paris, soldate cu numeroase victime, au declanşat un val de propuneri legislative controversate, care dau puteri discreţionare agenţiilor de spionaj, în mai multe ţări printre care şi România. Deşi materialele video prezentate publicului ridică mai multe întrebări despre incidente, presupuşii făptaşi ai crimelor au fost omorâţi de poliţie, lucru care descurajează orice anchetă independentă.