Legea pentru securitate cibernetică a intrat în linie dreaptă la Camera Deputaţilor

Comisia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor a demarat marţi lucrările pentru o nouă Lege privind securitatea cibernetică a României, după ce varianta iniţială a legii a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională prin Decizia nr.17/2015 din 21 ianuarie 2015, informează Camera Deputaţilor, printr-un comunicat de presă, sugestiv intitulat "Legea pentru securitate cibernetică a intrat în linie dreaptă la Camera Deputaţilor".

"Conştienţi de importanţa fundamentală a acestei legi pentru siguranţa naţională, mai ales în contextul internaţional în care ameninţările din spaţiul virtual sunt din ce în ce mai complexe şi mai frecvente, membrii Comisiei elaborează în aceste zile un proiect care va fi transmis spre dezbatere şi consultare societăţii civile." scriu deputaţii în comunicatul de presă remis Epoch Times.

Potrivit comunicatului, membrii Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor "colaborează intensiv" cu membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor şi Senat, cu grupurile de lucru constituite la nivel guvernamental precum şi cu ceilalţi factori implicaţi.

"Astfel, noua lege va respecta indicaţiile Curţii Constituţionale şi va include amendamentele formulate de deputaţi şi senatori", precizează deputaţii, adăugând că "prezenta iniţiativă legislativă" va contribui la consolidarea securităţii cibernetice, prin stabilirea unor obligaţii ce revin persoanelor de drept privat care deţin infrastructuri cibernetice.

Totodată, creşterea nivelului de securitate cibernetică va duce la dezvoltarea comerţului electronic şi, în general, la utilizarea Internetului în derularea afacerilor.", mai scriu deputăţii.

Reamintim că CCR a respins, pe 21 ianuarie, legea Big Brother 3. Câteva zile mai târziu, digi24 informa, citând surse politice, că Ministerul pentru Societatea Informaţională a şi redactat un nou proiect de lege din pachetul Big Brother.

Potrivit Digi 24, pe 3 februarie, proiectul privind stocarea datelor de trafic ajunsese la Ministerul de Interne şi urma să intre în dezbatere publică, iar această variantă de lege ar fi fost pusă în acord cu cerinţele judecătorilor CCR.

Practic, din texul legii Legea Big Brother 3 ar fi fost scos textul articolului 17 din Legea Big Brother 3, care legaliza percheziţia electronică fără mandat iar din textul noului proiect de lege reieşea că serviciile de informaţii vor avea acces la datele reţinute de furnizori în scopuri comerciale, doar cu mandat de la judecător. Potrivit sursele citate, oficialii ministerului lucrează în prezent la redactarea legii cartelelor pre-pay.

Mai reamintim că, după respingerea legii Big Brother 3, SRI, mai exact fostul director SRI, George Maior, a avut o reacţie deosebit de virulentă la adresa Curţii, acuzându-i pe magistraţi că au creat "un vid legislativ" şi că vor fi ţinuţi responsabili "la momentul în care se va întâmpla o catastrofă."

La scurtă vreme după aceste declaraţii, sub presiunea valului de oprobriu, George Maior a demisionat.

La rândul său, preşedintele CCR, Augustin Zegrean s-a plâns că instituţiile statului, inclusiv SRI, au pus presiuni pe magistraţii Curţii Constituţionale.

Presiunile pentru adoptarea unor legi Big Brother a continuat, anumiţi politicieni susţinând chiar că, după atentatul de la Charlie Hebdo, toţi cetăţenii europeni trebuie să aleagă "între libertăţi şi drepturi cetăţeneşti şi nevoia de siguranţă."

"Aceste legi de tip Big Brother nu ajută deloc sau aprope de loc în lupta contra terorismului"

Există şi voci care sunt de părere că "legile de tip Big Brother nu ajută deloc sau aprope de loc în lupta contra terorismului". Citând opinia unor oficiali din Germania, "ţară unde deciziile Curţii Constituţionale sunt respectate", deputatul independent Remus Cernea explica faptul că astfel de legi nu ajută în mod deosebit la combaterea terorismului.

"Am avut discuţii la nivel înalt în Germania, în vara anului trecut fiind invitat de Guvernul de la Berlin, cu o delegaţie de demnitari români. Am vorbit cu şefi de procuratură, cu şefi de poliţie, cu judecători şi toţi spuneau acelaşi lucru: 'da, şi la noi în Germania au fost adoptate legi de tip Big Brother, dar ele nu ne ajutau cu adevărat în lupta contra terorismului. Teroriştii îşi iau întotdeauna măsuri mult mai complexe pentru a-şi masca acţiunile. Nu depind ei de o cartelă prepaid sau de un email trimis de pe un cont de email cu numele real al persoanei.", a explicat Remus Cernea, într-un interviu acordat Epoch Times.

Cât despre legea cartelelor prepaid, potrivit lui Remus Cernea, oficiali germani au fost de opinie că o astfel de lege ajută la prinderea, într-un timp mai scurt, a micilor infractori, precum hoţii de maşini, însă nu joacă un rol în combaterea terorismului.

Toţi procurorii cu care am vorbit, toţi judecătorii, toţi poliţiştii cu care am vorbit vorbeau cu respect despre decizia Curţii Constituţionale care a declarat neconstituţională această lege de tip Big Brother. Pentru că eventuala restricţionare a unor drepturi trebuie să fie legitimă şi proporţională.", a mai adăugat Remus Cernea.

Mai merită menţionat în context că în Franţa, locul unde a avut loc atentatul care a dat Serviciilor şi Politicului un nou imbold pentru a cere adoptarea de urgenţă a unor legi ale securităţii, cartelele prepaid se vând în baza unui act de identitate şi au fost adoptate legi ale supravegherii complexe, cu toate acestea, atentatul de la Charlie Hebdo nu a putut fi preîntâmpinat.

Trendul în UE (?)

Deşi până la momentul Charlie Hebdo, balanţa în UE părea să încline înspre respectarea drepturilor cetăţenilor (drept dovada că potrivit CCR, Comisia Europeană a afirmat că eficienţa înregistrării şi stocarea datelor utilizatorilor de cartele prepay nu a fost dovedită, iar în aprilie 2014, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a declarat că retenţia datelor încalcă Carta drepturilor fundamentale ale UE privind dreptul la respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal), după atentatul de la Paris, se pare că balanţa a început să încline în direcţia inversă.

Întoarsă de la reuniunea informală a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne (JAI) pe tema combaterii terorismului, organizată în perioada 29-30 la Riga, fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei a afirmat că aşa numitele legi Big Brother trebuie reluate şi refăcute ţinând cont de observaţiile Curţii Constituţionale, iar apoi adoptate rapid, inclusiv prin OUG.

Abordând subiectul "necesităţii" unor legi ale supravegherii, Macovei a afirmat că România este una dintre puţinele ţări în care poţi cumpăra o cartelă prepay fără un act de identitate şi unde te poţi contecta la o reţea wireless publică fără să îţi dai un număr de telefon sau adresă de email.

"Nu pot să mă duc într-o cafenea, sau într-un aeroport sau într-un alt loc public care are wireless şi să mă conectez fără să îmi dau o adresă de email sau un număr de telefon", a afirmat Macovei, asta este regula, sunt şi excepţii. România este una din aceste excepţii.

Întrebată dacă la reuniunea JAI i s-au transmis semnale în legătură cu acest tip de excepţii, Macovei a confirmat: "Da, ni s-au transmis semnale. Sigur, la nivel de servicii. Sunt sigură, fiindcă dacă ieri le-am auzit discutate între miniştri de interne ai statelor membre, presupun că şi serviciile le-au discutat."