ACL dezvăluie aşa-zisele "reuşite" ale premierului Ponta în domeniul memoriei comunismului

În cadrul unui comunicat remis presei duminică, ACL transmite că a luat act de declaraţiile premierului Victor Ponta privind aşa-zisele sale reuşite şi intenţia sa de a sprijini în continuare proiectele dedicate memoriei comunismului, astfel că, pentru corecta informare a opiniei publice, a întocmit o listă a "realizărilor" primului ministru "din care rezultă, de fapt, foarte clar dezinteresul şi ignoranţa sa în această privinţă".

Sub forma unei liste cu cinci puncte, ACL a evidenţiat care sunt principalele "reuşite" cu care ar trebui să se mândrească prezidenţiabilului PSD în acest domeniu.

Proiectul de lege privind dublarea indemnizaţiei foştilor deţinuţi politici

Acest proiect de lege a fost depus la Parlament de PNL, la începutul lunii mai 2014, însă de atunci au trecut 6 luni, arată ACL, timp în care majoritatea parlamentară controlată de PSD nu a făcut absolut nimic pentru a urgenta adoptarea proiectului.

"Astăzi, ni se flutură un aviz favorabil al Guvernului care nu înseamnă nici pe departe punerea efectivă în practică a promisiunii. Din mai până astăzi au murit câteva sute de deţinuţi politici (din cei aproximativ 3000 cât se mai aflau în viaţă la momentul iniţierii proiectului) fără ca această minimă reparaţie să devină realitate. Dacă premierul Ponta şi-ar fi dorit adoptarea urgentă a proiectului, nu ar fi lăsat abordarea lui până în campania electorală dinaintea celui de-al doilea tur al prezidenţialelor", se precizează în comunicatul citat.

Proiectul de lege care obligă torţionarii comunişti condamnaţi să plătească despăgubiri victimelor

ACL a evidenţiat că, de aproximativ 14 luni, acest proiect "zace" în Parlament. Proiectul, iniţiat de Guvern în momentul declanşării campaniei de aducere în faţa justiţiei a torţionarilor comunişti putea fi aprobat fără probleme până acum de majoritatea parlamentară controlată de PSD.

România nu are niciun muzeu naţional construit de stat şi niciun monument al victimelor comunismului

În decembrie 2012, la iniţiativa PNL, Guvernul şi-a asumat, prin Programul de guvernare pentru 2013-2016, organizarea unui muzeu-memorial dedicat victimelor comunismului.

"Cu toate acestea, premierul Ponta nu şi-a arătat interesul de a materializa această obligaţie asumată printr-un document oficial. Mai mult, în mai 2014, Guvernul Ponta a tăiat fondurile destinate reabilitării penitenciarului Râmnicu Sărat şi transformării sale în muzeu al victimelor comunismului, moment la care ne-am exprimat indignarea cu privire la această acţiune", subliniază ACL.

Peste jumătate de milion de euro, fonduri destinate special pentru proiectul Memorialului Victimelor de la Râmnicu Sărat, au fost tăiate din bugetul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMR) în mai 2014.

Potrivit comunicatului, institutul se află în coordonarea premierului Victor Ponta, care a dat astfel semnalul că a abandonat înfiinţarea unui Memorial al Victimelor Comunismului.

IICCMR, ajuns pe mâna unui pesedist care blochează anchetele

"Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, aflat în subordinea directă a primului ministru, a intrat în martie anul acesta pe mâna unui pesedist, Radu Preda, care a blocat seria de investigaţii începută anul trecut şi a căror rezultate se văd în justiţie (cazurile Vişinescu şi Ficior). Tăcerea şi indiferenţa au luat locul acţiunilor în justiţie pentru aducerea în faţa judecătorilor a celor vinovaţi de crimele comunismului. Amendăm totodată aici indiferenţa şi lipsa de implicare a acestei instituţii în 'cazul Andrei Ursu'. Dezinteresul şi proasta gestionare a 'cazului Andrei Ursu' de către guvernul Ponta au făcut ca un om să treacă prin supliciul unei greve a foamei de 17 zile", mai transmite ACL în cadrul comunicatului.

Un an fără comemorări publice a evenimentelor importante ce privesc memoria comunismului

"Guvernul României nu a organizat nicio comemorare publică în zilele care marchează evenimente deosebit de importante ale acestui an, care privesc memoria comunismului: 75 de ani de la semnarea pactul Ribentropp-Molotov (deşi Guvernul era obligat prin lege să organizeze comemorări publice) şi 70 de ani de la actul de la 23 august 1944. De asemenea, nu există nicio informaţie publică că Guvernul ar fi pregătit o serie de comemorări pentru marcarea a 25 de ani de la Revoluţia din 1989", adaugă ACL.