A încetat din viaţă Charlie Cole, autorul fotografiei „omul-tanc” din Piaţa Tiananmen

Imaginea protestatarului care a sfidat tancurile în timpul protestelor din Piaţa Tiananmen din Beijing, în 5 iunie 1989, a făcut înconjurul lumii, iar în 1989 fotograful a fost premiat cu "World Press Photo".
Un bărbat chinez, numit omul-tanc, împiedică o coloană de tancuri să ajungă în Piaţa Tiananmen din Beijing, în 5 iunie 1989.
Un bărbat chinez, numit omul-tanc, împiedică o coloană de tancuri să ajungă în Piaţa Tiananmen din Beijing, în 5 iunie 1989. (Charlie Cole)

Fotoreporterul american Charlie Cole, autorul istoricei fotografii „omul-tanc” din Piaţa Tiananmen, a murit săptămâna trecută în Bali (Indonezia), la vârsta de 64 de ani. El a locuit în Bali timp de 15 ani, dar la vremea aceea, el a fost unul dintre cei patru care au fotografiat protestul tinerilor chinezi de la balconul unui hotel din Beijing. El a câştigat în 1989 premiul World Press Photo pentru faimoasa imagine.

Cole a făcut fotografia pentru Newsweek cu un teleobiectiv de pe balconul hotelului, încadrând un bărbat stând în faţa unei coloane de tancuri după ce sute de tineri au fost omorâţi în piaţă cu câteva ore înainte. Instantaneul a făcut înconjurul lumii, devenind simbol al rezistenţei paşnice pentru întreaga lume.

Într-un interviu acordat agenţiei EFE în urmă cu un deceniu, Cole a explicat că a făcut fotografia „cu un Nikon şi o lentilă de 300 mm, de la un balcon care era departe, la aproximativ 200 de metri de scenă, din camera hotelului Stuart Franklin, la etajul opt".

El a explicat că după ce au fost suprimate persoanele aflate în piaţă în acea dimineaţă, o coloană de 25 de tancuri a avansat de-a lungul bulevardului. "De nicăieri a apărut acel tânăr, cu o jachetă într-o mână şi o geantă în cealaltă şi stătea în faţa tancurilor. Nu mi-a venit să cred. Dar am continuat să fotografiez fiind convins că îl vor omorî. Spre uimirea mea, tancul s-a oprit ”, a relatat Cole într-un interviu acordat agenţiei EFE.

Protestatarul neidentificat a fost luat din faţa tancurilor de doi bărbaţi şi nu se ştie ce s-a întâmplat după aceea. Imaginea cu el este cenzurată pe reţelele sociale chineze.

Cole bănuia că urma să fie căutat de securitatea chineză, aşa că a ascuns filmul nedevelopat în rezervorul toaletei din baie. La scurt timp după ce a făcut fotografia, autorităţile au intrat în camera de hotel şi au făcut percheziţii, dar nu au descoperit filmul.

În luna iunie a avut loc cea de-a 30-a comemorare a masacrului din Piaţa Tiananmen. În urmă cu 30 de ani, Piaţa Tiananmen din Beijing a fost scena unor proteste ample, în care se cerea reforme şi democraţie. De la evenimentele din 4 iunie 1989, autorităţile comuniste continuă şi astăzi să nu recunoască crimele înfăptuite atunci, să evite responsabilităţile, să nege probele, incriminând victimele represiunii care a pus capăt manifestaţiilor studenţilor.

Acum 30 de ani. Piaţa Tiananmen din Beijing, scena unor proteste ample

La sfârşitul zilei de 3 iunie şi începutul zilei de 4 iunie 1989, mii de protestatari şi privitori neînarmaţi au fost ucişi, după ce liderii comunişti chinezi au ordonat Armatei de Eliberare a Poporului să preia Piaţa Tiananmen de la demonstranţii conduşi de studenţi.

Potrivit mărturiilor martorilor, au intrat în Piaţă trupele armatei Partidului, aşa-numita Armată Populară de Eliberare, şi au "eliberat" cu gloanţe Piaţa Tiananmen, unde peste un milion de oameni se adunaseră, vorbiseră, cântaseră şi sărbătoriseră începând de la mijlocul lunii aprilie. Zeiţa Libertăţii, făcută din papier-mache, un monument al libertăţii care dominase câteva săptămâni Piaţa, fusese distrusă.

Oficialităţile chineze nu au dat niciodată publicităţii datele privind numărul celor decedaţi. Estimările grupărilor pentru drepturile omului şi ale martorilor variază între câteva sute şi peste zece mii de persoane ucise.

Născut în Texas (SUA), Cole a absolvit jurnalismul la Universitatea Texas din Denton în 1978 şi, datorită profesiei tatălui său, care era militar, activitatea sa a fost frecvent legată de armată, acoperind conflicte precum revolta poporului filipinez din 1985 sau demonstraţiile studenţilor din Coreea de Sud de la mijlocul anilor optzeci. După un accident de circulaţie, a suferit daune grave la un picior, motiv pentru care a trebuit să-şi schimbe profesia devenind fotograf comercial.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură