A început asaltul împotriva procurorilor DNA. Parlamentarii schimbă regulile jocului

Deloc mulţumiţi de numărul mare de solicitări venite din partea DNA pentru reţinerea şi arestarea preventivă a colegilor lor, parlamentarii români au decis să le pună beţe în roate procurorilor înregunând procedura de încuviinţare.
Andrei Pricopie
24.03.2015

alte articole

Vot în Parlamentul României (Epoch Times România)
Andrei Pricopie
24.03.2015

Deloc mulţumiţi de numărul mare de solicitări venite din partea DNA pentru reţinerea şi arestarea preventivă a colegilor lor, parlamentarii români au decis să le pună beţe în roate procurorilor îngreunând procedura de încuviinţare.

Deputaţii români vor să modifice Regulamentul Camerei astfel încât, de acum înainte, cererile procurorilor DNA să conţină toate "motivele concrete şi temeinice", reglementare pe care parlamentarii au mai încercat să o introducă în 2013 însă a fost declarată neconstituţională de CCR, a dezvăluit publicaţia gândul.info.

Comisia de regulament a aprobat, pe 17 martie, proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, în care sunt strecurate modificări esenţiale privind imunitatea parlamentarilor, care, după ce vor fi adoptate, le vor oferi noi pârghii aleşilor certaţi cu legea.

Potrivit noilor modificări, solicitările DNA trebuie să conţină "indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei". Mai mult, în cazul în care Comisia juridică decide că este nevoie de probe suplimentare la dosarul trimis, Ministerul Justiţiei va fi obligat să înainteze documentele necesare, iar termenul pentru elaborarea raportului se prelungeşte cu două zile.

O tentativă similară a avut loc şi în 2013, când erau în curs de modificare Statutul deputaţilor şi senatorilor, iar parlamentarii şi-au introdus aceleaşi prevederi care să le ofere o protecţie sporită în faţa procurorilor.

"Cererea ministrului justiţiei trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată. Cererea este însoţită de probele considerate relevante şi puse la dispoziţie de către parchet, care stau la baza motivelor invocate", aşa suna modificarea făcută în ianuarie 2013.

CCR nu a aprobat însă aceste modificări pentru că o astfel de prevedere ar induce concluzia că "Senatul sau Camera Deputaţilor se pot pronunţa asupra calificării juridice a faptei imputate sau asupra temeiniciei acesteia". Cu alte cuvinte, sintagma "motivele concrete şi temeinice" ar da noi atribuţii parlamentarilor, atribuţii pe care le au doar magistraţii, Comisia juridică transformându-se astfel într-o instanţă de judecată.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor