A început asaltul împotriva procurorilor DNA. Parlamentarii schimbă regulile jocului
alte articole
Deloc mulţumiţi de numărul mare de solicitări venite din partea DNA pentru reţinerea şi arestarea preventivă a colegilor lor, parlamentarii români au decis să le pună beţe în roate procurorilor îngreunând procedura de încuviinţare.
Deputaţii români vor să modifice Regulamentul Camerei astfel încât, de acum înainte, cererile procurorilor DNA să conţină toate "motivele concrete şi temeinice", reglementare pe care parlamentarii au mai încercat să o introducă în 2013 însă a fost declarată neconstituţională de CCR, a dezvăluit publicaţia gândul.info.
Comisia de regulament a aprobat, pe 17 martie, proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, în care sunt strecurate modificări esenţiale privind imunitatea parlamentarilor, care, după ce vor fi adoptate, le vor oferi noi pârghii aleşilor certaţi cu legea.
Potrivit noilor modificări, solicitările DNA trebuie să conţină "indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei". Mai mult, în cazul în care Comisia juridică decide că este nevoie de probe suplimentare la dosarul trimis, Ministerul Justiţiei va fi obligat să înainteze documentele necesare, iar termenul pentru elaborarea raportului se prelungeşte cu două zile.
O tentativă similară a avut loc şi în 2013, când erau în curs de modificare Statutul deputaţilor şi senatorilor, iar parlamentarii şi-au introdus aceleaşi prevederi care să le ofere o protecţie sporită în faţa procurorilor.
"Cererea ministrului justiţiei trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată. Cererea este însoţită de probele considerate relevante şi puse la dispoziţie de către parchet, care stau la baza motivelor invocate", aşa suna modificarea făcută în ianuarie 2013.
CCR nu a aprobat însă aceste modificări pentru că o astfel de prevedere ar induce concluzia că "Senatul sau Camera Deputaţilor se pot pronunţa asupra calificării juridice a faptei imputate sau asupra temeiniciei acesteia". Cu alte cuvinte, sintagma "motivele concrete şi temeinice" ar da noi atribuţii parlamentarilor, atribuţii pe care le au doar magistraţii, Comisia juridică transformându-se astfel într-o instanţă de judecată.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
