"A fost anul dezmăţului". Economist: După "schema Ciolacu", Bruxelles-ul a spus, "Băi, v-aţi bătut joc de noi o dată. Gata!"

Profesorul de economie Cristian Păun a atras atenţia, la postul B1 TV, că România nu şi-a respectat foaia de parcurs convenită cu Uniunea Europeană pentru reducerea deficitului şi că, în lipsa unor măsuri concrete şi a reformelor administrative promise, Bruxelles-ul nu mai are motive să creadă în promisiuni. În opinia sa, creşterea fiscalităţii este un paliativ, nu o soluţie de fond.

Redăm discuţia de la postul B1 TV

Jurnalistă: Domnul Ilie Bolojan a explicat că a recurs la creşterea taxelor înaintea restructurării aparatului bugetar, pentru că avem acest termen limită pe 8 iulie, când, la Consiliul Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), trebuie să punem ceva pe masă, să prezentăm ceva, şi această creştere de taxe ne-ar aduce mai repede banii de care avem nevoie pentru a rezolva problema deficitului.

Aşa stau lucrurile sau e o metodă pentru a mai tempera puţin toate aceste proteste, toate aceste presiuni pe care le fac sindicatele, să nu dăm foc aşa României cu măsuri din acestea foarte radicale într-o perioadă foarte scurtă, că doar ce au luat decizia cu plafonarea acelui spor de condiţii vătămătoare şi am văzut consecinţele.

Deci puteau bine mersi să vină cu pachetul 1, cu restructurarea statului? Erau mulţumiţi cei de la ECOFIN şi cu aceste măsuri?

Cristian Păun: Nu ştiu dacă erau mulţumiţi, pentru că, deocamdată, noi suntem în următorul film cu ei, cu Comisia Europeană. Noi am avut o foaie de parcurs cu ei, prin 2021, de reducere a deficitului, care deficit excesiv a început să fie excesiv undeva înainte de pandemie, în 2019, primele semne fiind în 2018, de când România a început să aplice trăznaia aia, marca PSD, cu wage-less growth — creştem salariile, mai ales salariile în sectorul bugetar, şi asta va duce la creştere economică.

În final, nu vedem decât dezechilibre, diferenţe mari salariale între privat şi bugetari, vedem deficit comercial, vedem inflaţie, vedem deficit bugetar, deci n-am avut niciun beneficiu de pe urma acestui model de dezvoltare, care ar trebui şi ăsta discutat. De ce nu-l punem şi pe ăsta în discuţie? De ce se produce deficitul ăsta bugetar excesiv în România mai abitir decât în alte ţări? Pentru că, până la urmă, este şi o problemă de abordare economică a creşterii economice în România, pe care văd că nu o prea discutăm, inclusiv la nivelul Comisiei.

Dacă nu înlăturăm cauza deficitului, paleativele s-ar putea să nu aibă foarte mare succes. Da, este într-adevăr această foaie de parcurs pe care n-am respectat-o, şi Uniunea Europeană, de data asta, va fi şi mai crâncenă cu noi. Adică 8 iulie nu va mai fi "hai să bem o cafea şi vedem ce facem". Va fi foarte dură discuţia, pentru că noi deja am înşelat o dată Uniunea Europeană, promiţând într-o foaie de parcurs că facem şi dregem, şi în 2022, 2023, 2024 ne-am bătut joc efectiv de foaie. De fapt, foaia de parcurs a dispărut în 2023. 2024 a fost anul dezmăţului, fără foaie de parcurs, fără nimic. Ne-am asumat ceva pe final de an, că în şapte ani vom face, ca Greuceanu, tot felul de lucruri. Dar uitaţi că nu prea le facem şi, atunci, Comisia Europeană a spus: "Băi, v-aţi bătut joc de noi o dată. Gata, acum veniţi cu nişte lucruri concrete."

Or, vedeţi dvs., în momentul în care trebuiau prezentate nişte lucruri concrete, Parlamentul doarme pe el, n-a venit cu nicio măsură legislativă care să arate că apar corecţii. Doarme. Total doarme. Nicio reformă administrativ-teritorială pornită. Nu văd nicio discuţie serioasă în Parlament să trecem de la judeţe la provincii, care ar salva nişte bani, foarte mulţi bani.

Jurnalistă: Păi, înţelegem că abia din 2028 s-ar putea face această reorganizare.

Cristian Păun: UE nu aşteaptă 2028, aşteaptă astăzi, că noi deficitul îl avem astăzi. Şi atunci, singurul lucru care este sigur îl reprezintă creşterea de taxe. Ştiţi cum se spune? Singurele lucruri sigure în viaţa noastră sunt taxele şi moartea. Cam aşa e şi aici.