4 tradiţii japoneze pentru crearea unor ritualuri zilnice de bunăstare

O viaţă sănătoasă şi fericită nu trebuie concepută ca un obiectiv, ci creată prin mici gesturi.
Femeie japoneză (Image by tawatchai07 on Freepik)
Mioara Stoica
30.09.2023

În Occident, oamenii au tendinţa de a se gândi la mindfulness în termeni de meditaţie sau practici yoga. Dar în cultura japoneză, mindfulness poate lua forma oricărui lucru, fie că este vorba de gătit, mâncat, făcut baie sau băut ceai. Chiar şi cea mai simplă dintre activităţile zilnice poate deveni o formă de meditaţie care invită fericirea şi sănătatea în viaţa noastră.

Încorporaţi aceste patru practici japoneze străvechi pentru a vă îmbunătăţi sănătatea, performanţa şi plăcerea de a trăi.

Tradiţia 1 - Shojin ryori, tradusă ca "hrana devoţiunii"

Shojin ryori este una dintre tradiţiile culinare vegetariene din Japonia. Această tradiţie a fost dezvoltată de-a lungul secolelor de către călugării budişti, urmând principiile de simplitate şi armonie.

 (Image by jcomp</a> on Freepik)
(Image by jcomp on Freepik)

"Sho" înseamnă concentrare; "jin" înseamnă a avansa de-a lungul căii; "ryori" înseamnă a găti. "Shojin" a conturat iniţial eforturile în căutarea stării de spirit iluminate şi lipsite de ataşamente.

Pentru călugării din temple, actul de a pregăti mâncarea şi de a mânca este un exerciţiu de apreciere şi de conştientizare. Iar pentru cei care nu sunt călugări, reţetele simple şi procedurile bine definite ale tradiţiilor japoneze fac ca acest lucru să fie fezabil în propria bucătărie.

Cum se practică shojin ryori:

- Mâncarea se pregăteşte cu ingrediente organice şi de sezon

- Se găteşte cu mai multă apă decât grăsime

- Când se consumă mâncarea preparată se lasă deoparte telefonul, cartea sau televizorul, concentrarea este îndreptată asupra mâncării

- Se mestecă lent şi se degustă fiecare îmbucătură de mâncare

Tradiţia 2 - Hara hachi bu, tradusă prin "opreşte-te din mâncat când eşti sătul în proporţie de 80 la sută".

Hara hachi bu a fost definită "secretul" longevităţii japoneze, în special pentru locuitorii din Okinawa, care se bucură de una dintre cele mai mari speranţe de viaţă din lume. Conceptul provine din principiul confucianist conform căruia trebuie să mănânci doar până când eşti sătul în proporţie de 80 la sută.

Potrivit nutriţioniştilor, respectarea hara hachi bu are multiple beneficii pentru sănătate, cum ar fi întărirea sistemului digestiv, menţinerea unei greutăţi sănătoase şi reducerea refluxului acid, precum şi a altor probleme gastrointestinale şi tulburări metabolice.

Mâncatul în exces forţează sistemul digestiv să lucreze mult mai mult timp pentru a procesa alimentele. Această tradiţie japoneză accelerează oxidarea celulară, ceea ce, la rândul său, provoacă îmbătrânirea rapidă. Locuitorii din Okinawa, care urmează hara hachi bu de secole, au cele mai scăzute niveluri de radicali liberi în sânge, ceea ce înseamnă un risc mai mic de boli cardiovasculare, cancer şi alte boli legate de vârstă.

Cum se practică hara hachi bu:

- Resetaţi memoria musculară a stomacului - stomacul are nevoie de 15-20 de mese pentru a se obişnui cu mai puţină mâncare

- Mâncaţi lent - mâncatul lent vă ajută să vă simţiţi mai sătul

- Folosiţi farfurii mici - mâncarea prezentată pe mai multe farfurii mici provoacă senzaţia că s-a mâncat mai mult decât o singură farfurie mare

- Evitaţi să vi se facă prea foame - foamea excesivă duce cu uşurinţă la supraalimentare şi la alegeri nefericite în ceea ce priveşte calitatea alimentelor.

Tradiţia 3- Chado, sau în traducere "calea ceaiului".

Ceremonia ceaiului este şi în prezent o parte importantă a tradiţiilor japoneze. Ea îşi are rădăcinile în budismul Zen şi este practicată în mod oficial în Japonia de peste 400 de ani.

La prima vedere, chado constă într-o serie de acţiuni simple: fierberea apei, prepararea ceaiului, oferirea acestuia celorlalţi şi consumul propriu. Cu toate acestea, există mult mai multe de descoperit decât ceea ce se prezintă la suprafaţă. Servit cu o inimă respectuoasă şi primit cu recunoştinţă, un bol de ceai satisface atât setea fizică, cât şi cea spirituală.

 (Image by vecstock</a> on Freepik)
(Image by vecstock on Freepik)

Concentrându-se pe detaliile preparării şi consumului de ceai, gazda şi oaspeţii se îndepărtează de lumea mondenă şi intră într-un moment comun, intim, de frumuseţe şi seninătate.

Cum se practică propriul ritual al ceaiului:

- Nu este nevoie să urmaţi strict paşii unei ceremonii formale japoneze a ceaiului sau să staţi cu picioarele încrucişate. Poate fi la fel de simplu ca şi cum va-ţi lua 15 minute pe zi pentru a vă relaxa, a reflecta şi a aprecia micile desfătări ale vieţii

- Programaţi unui interval de 15 minute la o oră fixă în fiecare zi. Onorarea programului şi practicarea în mod constant va da roade şi vă va îmbunătăţi concentrarea pentru restul zilei

- Desemnaţi unui loc special în casă pentru ritualul ceaiului. Nu contează dacă este un colţ confortabil, masa din bucătărie, un loc cu o privelişte bună sau fotoliul preferat

- Alegeţi un ceai de calitate, din frunze vrac, nu la pliculeţe. Este vorba de a vă bucura de întreaga experienţă cu o inimă recunoscătoare şi de a vă conecta cu ceaiul, cu mirosul şi gustul băuturii parfumate. Nu este nevoie să fie un ceai scump, uneori ceaiul vrac este chiar mai ieftin decât cel ambalat individual.

Tradiţia 4 - Ofuro, o baie tradiţională japoneză

Japonia este o naţiune care iubeşte baia. Pentru japonezi, nu există un ritual mai sacru decât scufundarea lentă a corpului în apă caldă la sfârşitul zilei.

De obicei, în Japonia, înainte de a intra în baie are loc o purificare. Tradiţiile japoneze ofuro nu au legătură cu igiena; este un proces de purificare a minţii şi a corpului la un nivel mai profund, care înlătură oboseala zilei, vindecă şi relaxează.

 (screenshot video Youtube https://www.youtube.com/watch?v=hR3sK0_nNGA)
(screenshot video Youtube https://www.youtube.com/watch?v=hR3sK0_nNGA)

Scufundaţi în apa caldă, în solitudine, se experimentează toate senzaţiile băii: căldura pe piele, aburul parfumat din aer, imponderabilitatea corpului în apă. Aceste tradiţii japoneze conduc corpul şi mintea la o stare de confort profund.

Cum se face o baie în stil japonez:

- Se face lent - în loc de un duş de 5 minute se face o baie de cel puţin 20 de minute. Petreceţi căteva minute în plus doar pentru a vă înmuia în apa fierbinte. Folosiţi toate simţurile pentru a vă bucura de moment şi a vă relaxa total

- Se adaugă săruri de mare sau ceaiuri de plante în baie. Spre exemplu eucaliptul deschide plămânii şi ajută respiraţia. Lavanda calmează nervii. Floarea de portocal ajută la relaxare şi la scăderea tensiunii arteriale. Petalele de trandafir relaxează corpul după o zi lungă. Salvia previne rigiditatea musculară şi durerile după exerciţii fizice. Se alege în funcţie de starea de spirit din acel moment

- Se crează o atmosferă plăcută - aprinderea unei lumânări sau difuzarea câtorva picături de ulei esenţial pot face ca momentul să devină sacru, iar aromaterapia, la rândul său, are propriile beneficii pentru sănătate

- Rehidratarea după baie este importantă - consumaţi o cană de ceai sau de apă pentru a vă rehidrata, şi nu uitaţi să aplicaţi o cremă sau un ulei pe piele, deoarece apa fierbinte extrage uleiurile din piele în timpul băii.

Prin introducerea acestor mici obiceiuri, acestor ritualuri, se poate construi o rutină zilnică care să aducă mai multă serenitate şi sănătate în viaţa de zi cu zi.

Dacă am reuşit să vă transmitem pasiune pentru incredibila cultură japoneză, puteţi găsi informaţii mult mai detaliate pe pagina Gan Jing World, folosită ca sursă principală, alături de revista Magnifissance.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor