27 de ani de la debutul Golaniadei. Protestatarii anticomunişti, omagiaţi în Piaţa Universităţii
alte articole
Pe 22 aprilie 1990, în Piaţa Universităţii începea cel mai amplu protest anticomunist din istoria României şi a Europei de est - Golaniada. Fenomenul a sfârşit în violenţă şi sânge, preşedintele de atunci al ţării, Ion Iliescu, chemând minerii să le bage "minţile în cap" şi frica în oase celor ce-şi doreau ca România să devină un stat democratic, de drept. Astăzi, 27 de ani mai târziu, alţi tineri, care luptă pentru curăţarea ţării de corupţia ce-şi trage seva din smârcul neasanat în '90, au omagiat memoria înaintaşilor lor.
În jur de 100 de persoane au comemorat, sâmbătă, debutul Golaniadei la kilometrul zero al democraţiei, lângă monumentul închinat lui Cristian Paţurcă. Participanţii - atât tineri care au început să iasă în stradă de la adoptarea OUG 13, cât şi oameni mai în vârstă, care au prins vremurile Golaniadei - au depus câte un trandafir alb în Piaţa Universităţii şi au rememorat protestul din '90.
"Vrem să transmitem un mesaj peste timp – tinerii să înţeleagă şi să ştie ce s-a întâmplat în această perioadă, ce s-a întâmplat cu Piaţa Universităţii şi ce s-a întâmplat cu represiunea din 13-15 iunie 1990", a declarat preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadelor 1990 - 1991, Viorel Ene.
Cum atât Golaniada din 1990 cât şi protestele #rezist de astăzi sunt centrate în jurul unui punct 8, punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi respectiv punctul 8 al Proclamaţiei România 2017 (iniţial adoptată tot la Timişoara), Viorel Ene a atras atenţia că noul punct 8 al trebui să-l cuprindă şi pe cel vechi, pe cel ce ar fi urmat să interzică accesul la puterea politică a foştilor securişti şi nomenclaturişti.
"Noi propunem că acest nou punct 8 de la Timişoara să-l cuprindă şi pe cel vechi. Cred că altfel nu se poate pentru că ştim foarte bine că structurile comuniste şi securiste au rămas şi dacă nu se ia nicio măsură, dacă această lege a lustraţiei, chiar după 30 de ani, nu se aplică, atunci nu avem nicio şansă pentru că, după cum vedem, eşalonul 2 şi 3 – foştii nomenclaturişti şi copiii lor au acaparat puterea în stat", a completat Ene.
"Suntem astăzi aici ca să atragem atenţia că mâine, poimâine ne putem trezi cu o a treia mineriadă, a patra, a cincea, vor scoate jandarmii în stradă să ne alunge. Cine ştie, poate va trece acel proiect de lege cu puterile sporite pentru Jandarmerie şi multe altele. Situaţia nu se îmbunătăţeşte, de asta suntem azi în stradă", a declarat, la rândul său, o protestatară #rezist, venită în marş din Piaţa Victoriei, alături de alţi colegi protestatari.
Un alt protestatar din Piaţa Victoriei opinează şi el că este foarte probabil că cele două puncte 8 alte celor două proclamaţii apărute la 27 de ani distanţă una de alta se suprapun într-o anumită zonă:
Este destul de probabil că într-o anumită zonă cele două puncte 8 din Proclamaţiile de la Timişoara să se întâlnească, pentru că asta este, comuniştii de atunci, pe care nu îi doreau în funcţii publice cu acces la bugete şi aşa mai departe, sunt reprezentaţi într-o bună măsură de corupţii de astăzi. Metehnele sunt cam aceleaşi, indiferent de identitate, de carnetul de partid, de alte criterii", spune protestatarul.
Printre cei aflaţi la comemorarea de astăzi s-a aflat şi Ion Varlam, fost deţinut anticomunist, om cu ani grei de închisoare în timpul lui Gheorghiu Dej. De profesie politolog, Varlam a pledat şi el pentru transpunerea în legislaţie a punctului 8 din prima proclamaţie de la Timişoara, cel care să-i împiedice pe foştii nomenclaturişti şi securişti să ajungă la putere.
Comunismul este expresia politică a crimei organizate pentru că metodele la care a recurs sistematic ca să ia puterea, să exercite puterea şi a o păstra, cad sub incidenţa specifică a Codului penal.
Ceea ce s-a întâmplat după ’89 cu clasa noastră politică, care tot din comunişti e formată, dovedeşte pe deplin această argumentaţie, toţi s-au gândit să îţi umple buzunarele, nicidecum la poporul al căror reprezentanţi se pretindeau", a declarat Varlam.
