Forumul Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş a tras numeroase semnale de alarmă referitoare la pericolul prezentat de manifestările organizaţiilor de tip extremist care au avut loc pe teritoriul acestor judeţe şi care reprezintă grave ameninţări la liniştea şi ordinea publică.
”Comunitatea internaţională nu se poate implica decât în măsura în care elitele politice conducătoare din România şi/sau Republica Moldova, iniţiază un astfel de demers politico-diplomatic ale cărui consecinţe interesează şi afectează UE şi NATO. Unirea Republicii Moldova cu România nu poate deveni o problemă europeană dacă nu există o manifestare locală de voinţă în acest sens”, explică istoricul Constantin Corneanu într-un interviu acordat Epoch Times. Expertul mai atrage atenţia că există şi bariere juridice în calea Unirii în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova şi-n Consiuţia României. În opinia sa, un faliment public al statului Republica Moldova ar putea fi totuşi începutul repetării unui scenariu asemănător celui care a dus la reunificarea germană.
”Întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie acum doar pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha. Ca urmare un număr foarte mare de proprietari nu mai sunt obligaţi să se asocieze pentru întocmirea amenajamentelor silvice sau să predea pădurea spre administrare unui ocol silvic”, avertizează expertul silvic Octavian Berceanu în cea de-a doua parte a interviului acordat Epoch Times. În opinia să, şi neasigurarea plăţilor compensatorii pentru proprietarii de păduri protejate încurajează defrişările ilegale.
Vicepreşedintele Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Jelezniak declara pe 3 iunie că s-ar putea ca Rusia „să fie nevoită” să înceapă războiul în Transnistria. Prin denunţarea de către Rada Supremă de la Kiev a acordului care permite tranzitul trupelor ruseşti spre Transnistria prin Ucraina, armata rusă din regiunea separatistă a fost izolată de Moscova, care nu are decât opţiunea de a negocia cu Chişinăul permiterea tranzitului aerian, sau în cazul în care acesta refuză, să destabilizeze şi Republica Moldova. Analistul politic moldovean Petru Bogatu a explicat într-un interviu pentru Epoch Times că în acest context ”fără un spate tare în Occident, Chişinăul este extrem de vulnerabil”. În opinia sa, există o coloană a cincea a Rusiei în R.Moldova, de unde pot fi recrutaţi “sportivi” şi “omuleţi verzi”, provocatori de tot felul, care pot încerca o destabilizare.
Prezent la Bucharest Forum/Energy, organizat joi şi vineri de Institutul Aspen la Bucureşti, Arno Behrens, cercetător la think-tank-ul Centre for European Policy Studies (CEPS), a explicat într-un interviu acordat Epoch Times care sunt riscurile şi beneficiile Uniunii Energetice şi de ce a fost respinsă deocamdată Strategia energetică în Parlamentul European. Expertul s-a referit şi la noua strategie a Gazpromului de a aduce gaz în Europa prin Turkish Stream, care în opinia sa ”este un proiect politic, nu economic”.
În Bulgaria, jurnaliştii n-au libertate pentru că instituţiile mass-media sunt dependente de politicieni pentru finanţare, astfel încât ei trebuie să scrie ce le spune patronul. Similar, în Ungaria lui Orban, jurnaliştii se confruntă tot mai mult cu cenzura şi autocenzura deoarece puterea foloseşte publicitatea ca o armă.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat recent că alegerile anticipate sunt inevitabile dacă nici AKP şi nici CHP nu reuşesc să formeze o majoritate în limita constituţională de 45 de zile. El speră ca AKP să recâştige astfel voturile kurzilor care s-au dus la MHP. ”Erdogan nu va renunţa la planurile sale de a transforma Turcia într-o dictatură prezidenţială, dar opţiunile sale sunt tot mai limitate. Vorbim despre o coaliţie pentru prima oară după 13 ani de guvernare a unui singur partid, ceea ce marchează o schimbare simbolică şi o importantă pierdere de putere pentru AKP”, explică profesorul turc Kerem Öktem într-un interviu pentru Epoch Times. În opinia sa, cea mai plauzibilă coaliţie este cu naţionaliştii de la MHP, care cer însă izolarea lui Erdogan în procesul politic. Deocamdată însă toate forţele politice din Turcia resping orice alianţă cu AKP.
”La alegerile locale, PLDM şi PDM, cele două partide care alcătuiesc coaliţia de guvernare, au obţinut împreună majoritatea în 25 din cele 32 de raioane ale Republicii Moldova. PCRM a fost taxat, în majoritatea circumscripţiilor, de populaţie pentru că are o relaţie neclară cu pro-europenii”, arată Ileana Racheru, cercetătoare la IDR, într-un amplu interviu acordat Epoch Times. Experta explică şi victoriile surprinzătoare ale lui Ilan Shor şi Renato Usatîi prin percepţia cetăţenilor că justiţia este politizată. În opinia ei, aceste două cazuri arată un ”vot al sărăciei”.
Pe 5 mai, ziua Internaţională a Mediului, un grup de reprezentanţi ai Coaliţiei pentru Mediu din România (CMR) a depus la Parchetul General de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie documente privind stadiul dosarelor legate de defrişările ilegale aflate în instrumentare pe lângă parchetele teritoriale şi revendicări precum mutarea acestor dosare la parchetul general alături de demararea unui audit intern al instituţiei pentru verificarea regimului în care au fost instrumentate şi soluţionate dosarele privind infracţionalitatea silvică. La protestul de ieri împotriva despăduririlor abuzive din Piaţa Universităţii, expertul silvic Octavian Berceanu a explicat într-un interviu acordat Epoch Times cum societatea civilă ”încearcă să scuture un pic sistemul care ţine ascunse în sertare dosarele de infracţionalitate silvică”. Pe de altă parte el a criticat intenţia guvernului Ponta de a sista exportul de cherestea pe o perioadă de trei luni, avertizând că această măsură va avea efecte dezastruoase.
Andrzej Duda, candidatul partidului de opoziţie Lege şi Justiţie a câştigat duminică alegerile prezidenţiale din Polonia, obţinând 53% dintre voturi, în timp ce preşedintele polonez în exerciţiu Bronislaw Komorowski a obţinut doar 47% din voturile cetăţenilor. ”A fost un vot clar de neîncredere la adresa lui Komorowski, a Platformei Civice şi a întregului establishment. Tânăra generaţie este foarte dezamăgită de performanţele economice ale guvernului”, explică jurnalistul polonez Hubert Koziel într-un interviu acordat Epoch Times. În opinia sa, PiS va câştiga şi alegerile parlamentare din toamnă.
Mii de oameni au ieşit duminică în toată ţara pentru a protesta împotriva defrişării pădurilor şi a companiilor care cumpără lemn tăiat ilegal. ”Aproape jumătate din pădurile României au fost retrocedate, astfel încât există multe proprietăţi de mici dimensiuni. Proprietarii mici nu pot să-şi protejeze pădurea într-un mod satisfăcător, pentru că trebuie să le păzească, să plătească taxe, să angajeze servicii de la ocolul silvic. Mulţi oameni nu-şi permit să plătească aceste lucruri, şi aşa apar tăierile la ras”, explică Ionuţ Apostol, director de campanii la Greenpeace România, într-un interviu acordat Epoch Times. În opinia sa, există soluţii precum îmbunătăţirea radarului pădurilor, prin folosirea GPS-ului pe camioanele cu buşteni.
Peste 200 de profesionişti în soluţionarea conflictelor din 40 de ţări participă astăzi şi mâine la cel de-al 7-lea Congres Anual de Pace al organizaţiei internaţionale Mediators Beyond Borders (MBB), organizat la Bucureşti. Prabha Sankaranarayan, preşedintele MBB, a explicat într-un interviu acordat Epoch Times cum lucrează organizaţia pe care o conduce cu comunităţile din diferite ţări afectate de conflicte, precum Kenya, pentru a întări capacitatea acestora de pace şi non-violenţă.
”Corupţia devine pe zi ce trece un factor destabilizator de securitate naţională în R.Moldova. Cel mai ilustrativ exemplu este cel al dispariţiei banilor de la Banca de Economii şi faptul că nu se găseşte făptuitorul, în ciuda supoziţiilor şi anchetelor”, afirmă istoricul Constantin Corneanu într-un interviu acordat Epoch Times în marja conferinţei ”Efectele acordului de asociere cu UE pentru Republica Moldova”. Pe de altă parte, expertul arată că elita politică din Transnistria este cu spatele la zid şi are de ales între o prăbuşire economică pe fondul diminuării sprijinului rusesc şi reintegrarea în spaţiul constituţional moldovean”
În perioada 18-25 martie 2015 în peste 75 de oraşe din România şi Republica Moldova are loc Săptămâna pentru viaţă 2015, care va avea ca punct culminat Marşul pentru viaţă din 21 martie 2015. În Bucureşti, acesta se va desfăşura începând cu ora 14.00, pe traseul Piaţa Unirii – Parcul Tineretului, intrarea Şincăi. „Viaţa fiecărei persoane are o valoare infinită, iar societatea are de câştigat dacă sprijină femeile aflate în criză de sarcină şi protejează viaţa copiilor nenăscuţi. Sperăm să tragem şi un semnal de alarmă asupra faptului că discriminarea persoanelor cu Sindrom Down, a persoanelor cu dizabilităţi în general, începe înainte de naştere, atunci când copilul este avortat”, explică Alexandra Nadane, preşedinte al Asociaţiei Studenţi pentru Viaţă, co-organizator al Marşului, într-un interviu acordat Epoch Times. În opinia ei, este nevoie de o indemnizaţie de solidaritate cu femeile însărcinate.
Comisia de Cod electoral a anunţat astăzi trimiterea legilor alegerilor locale, partidelor politice şi a finanţării partidelor politice către Senat în ciuda îngrijorărilor exprimate de societatea civilă privind lipsa de transparenţă a activităţii Comisiei şi a noilor bariere impuse de aceasta partidelor noi. Codru Vrabie, expert în bună guvernare şi reprezentant al Asociaţiei Funky Citizens, membră a Campaniei Politică fără Bariere, a explicat într-un interviu acordat Epoch Times cum partidele locale sunt radiate dacă nu depun candidaturi în minim 75 de localităţi (alegeri locale), o listă judeţeană completă (parlamentare) sau o candidatură (la europarlamentare) la două alegeri succesive. În opinia sa, criteriul de teritorialitate a fost eliminat pe uşa din faţă şi reintrodus pe uşa din dos.
