Cenzură şi presiuni politice în presa din Bulgaria şi Ungaria

În Bulgaria, jurnaliştii n-au libertate pentru că instituţiile mass-media sunt dependente de politicieni pentru finanţare, astfel încât ei trebuie să scrie ce le spune patronul. Similar, în Ungaria lui Orban, jurnaliştii se confruntă tot mai mult cu cenzura şi autocenzura deoarece puterea foloseşte publicitatea ca o armă.

Julia Vladimirova, jurnalistă la radioul public bulgar, a afirmat în cadrul unui seminar pentru jurnalişti din Europa Centrală şi de Est, organizat de Robert Bosch Stiftung, că peisajul media din Bulgaria se nivelează ca urmare a jocului de interese politico-economice, iar două trusturi mari de presă deţin aproape toate mijloacele mass-media. Despre libertatea presei nu se poate vorbi în opinia ei deoarece media depinde de banii veniţi de la politicieni, iar jurnaliştii de patronii care au interese politice şi economice.

Televiziunea şi radioul public sunt finanţate integral de stat în Bulgaria şi nu şi printr-o taxă radio-TV plătită de cetăţeni ca în România, dar este la fel de politizată. Jurnalista bulgară a dat exemplul unei emisiuni foarte populare de la radioul public bulgar al cărei timp de emisie a fost redus la jumătate din cauza unor comentarii pe tema Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) şi a conflictului din Ucraina. La fel, în cazul protestelor masive de stradă împotriva TTIP, ea s-a dus să realizeze un reportaj şi a fost întrebată de şefi de ce s-a dus să relateze despre asta. ”Jurnaliştii nu mai sunt liberi şi nu mai sunt competenţi, ci în mare parte sunt obedienţi şi scriu ce vrea patronul pentru a nu-şi pierde joburile. Instituţiile de reglementare a mass-media nu sunt nici ele de încredere. Iar noua conducere a radioului public a tăiat 50% din salariile angajaţilor”, a concluzionat jurnalista tabloul trist al presei bulgare.

Autocenzura în Ungaria

În Ungaria instituţiile mass-media se tem că nu vor primi bani din publicitate şi depind de firmele care cumpără publicitate, care la rândul lor sunt dependente de politicieni, afirmă Attila Poth, fost angajat al agenţiei de presă ungare MTI, în prezent corespondent al postului TV german ARD.

”Mulţi jurnalişti nu au rezerve financiare şi ajung să scrie ce vor patronii şi politicienii ca să nu-şi piardă locul de muncă. Este o autocenzură”, explică el.

Presiunile politice nu se manifestă însă doar indirect prin statutul precar al jurnalistului, supus intereselor patronului, ci şi direct. În cazul în care apar relatări critice despre regimul Orban, ambasadorul ungar sună la redacţie, încercând să facă presiuni chiar şi asupra organelor de presă străine precum ARD. Acestea îşi permit să refuze cererile sale de a nu publica materiale critice, un lux pe care alţii nu şi-l pot permite.

”Despre libertatea presei în Bulgaria nu se poate vorbi deoarece media depinde de banii veniţi de la politicieni, iar jurnaliştii de patronii care au interese politice şi economice”.

Pe de altă parte, Poth s-a referit şi la noua apropiere dintre Viktor Orban şi preşedintele rus Vladimir Putin, arătând că populaţia ungară nu este încântată de această politică, iar imaginea Rusiei rămâne una preponderent negativă din cauza înnăbuşirii în sânge a revoltei lui Imre Nagy în 1956 de către sovietici.

Mai mult, referitor la provocările lui Orban la adresa Uniunii Europene, prin afirmarea modelului neliberal , apropierea de Moscova şi măsurile antidemocratice luate pe plan intern, jurnalistul consideră că premierul ungar foloseşte poziţia europenilor împotriva sa pentru a alimenta propria propagandă menită să-i legitimeze regimul.

Pe de altă parte, un alt jurnalist ungar de la un săptămânal online, a arătat că puterea este concentrată în Ungaria în mâinile lui Viktor Orban şi a unui cerc restrâns de apropiaţi, care iau toate deciziile, dar care sunt inaccesibili pentru jurnaliştii de opoziţie. ”Ziarele apropiate de putere primesc mult mai uşor informaţia pe care guvernul doreşte s-o transmită, iar cele critice au dificultăţi în a verifica veridicitatea informaţiilor care li se livrează”, explică el.

O altă problema este taxa de 5% introdusă de guvernul Orban pe veniturile din publicitate care a fost menită să creeze probleme financiare site-urilor independente, televiziunilor şi radiourilor critice şi să alunge de pe piaţa media ungară grupurile străine de presă care nu puteau fi influenţate, precum RTL.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.