Ziua Roşiei Montane, sărbătorită în Toronto

Ziua Roşiei Montane, sărbătorită în Toronto – Feb 6, 2015
Ziua Roşiei Montane, sărbătorită în Toronto – Feb 6, 2015 (Eugen-Florin Zamfirescu)

Sub egida celei de-a 5-a ediţii a campaniei "Ziua Roşia Montană în oraşul tău", Toronto s-a alăturat celor peste 20 de oraşe din România şi străinătate, care au sărbătorit în acest sfârşit de săptămâna 1884 de ani de atestare documentară a celei mai vechi localităţi miniere din România. Seara zilei de 6 februarie a marcat pentru torontonieni cel de-al doilea an în care, solidari cu cei din ţară, au organizat o seară de discuţii, fotografii şi filme de scurt metraj despre Roşia Montană.

"Toamna Românească" surprinsă pe peliculă

Primul film de scurt metraj care a fost prezentat, întitulat simbolic "Toamna Românească", a impresionat prin acurateţea cu care capturează ideile, motivele şi determinarea cu care oameni din diferite straturi sociale, indiferent de ocupaţie sau de vârstă, au ieşit în stradă. Au ieşit să arate că le pasă şi că sunt sincer îngrijoraţi de ce se întâmplă în zonă: atât la Roşia Montană cât şi în alte regiuni ale ţării, unde s-a sesizat tendinţa de-a favoriza profitul pe termen scurt al diverselor corporaţii, în defavoarea conservării mediului şi al patrimoniului naţional. Vezi oameni frumoşi la suflet care nu au ieşit în stradă să facă politică, ci pentru că simt româneşte. Ei vor să păstreze identitatea de neam intactă, vor fie siguri că vestigiile istorice care ne definesc sunt protejate şi care vor să asigure un mediu curat pentru generaţiile viitoare.

Sunt surprinse gânduri şi fapte ce vorbesc mult mai mult decât un cub de aur de dimensiunea unei bucătarii (ceea ce reprezintă cantitatea de aur pe care compania Golden Corporation estimează că s-ar putea extrage). Printre participanţi, o femeie mai în vârstă afirma " Eu care vreau să fiu bunică şi să îmi cresc nepoţii, trebuie să fac ceva pentru a le asigura lor un mediu cel puţin la fel de curat, o apă la fel de curată, un aer respirabil cel puţin ca acel în care eu mi-am crescut copiii".

E minunat să vezi efectul social şi procesul de metamorfoză asupra unor tineri, care acolo în plină stradă ajung să descopere sau să înţeleagă ce înseamnă o democraţie eliberată de dogmele sinistrei perioade comuniste. Ei trec printr-un adevărat fenomen de revelaţie, de trezire, se redescoperă şi îşi găsesc menirea. Iată ce spune una dintre tinere: "Am ieşit pe 1 septembrie cu o prietenă şi am ajuns în Piaţa Universităţii, la fântână...erau foarte mulţi oameni acolo şi nu înţelegeam ce se întâmpla până când am văzut că lumea care a ieşit pe stradă a ocupat B-vdul Elisabeta. În momentul acela pentru mine a fost un declic, am simţit pur si simplu că prind aripi, că sunt liberă..."

Deosebit de informativ, pe lângă promovarea patrimoniului cultural pe care Roşia Montană îl adăposteşte, cel de-al doilea film de scurt metraj, intitulat "Patrimoniul Roşiei Montane", prezintă o scurtă istorie a locului - înfăţişează vestigii istorice de valoare inestimabilă şi vorbeşte atât despre oameni cât şi de rolul pe care aurul l-a avut în şlefuirea vieţii şi comunităţii. Filmul accentuează contribuţia personalităţilor locale la păstrarea culturii, credinţei cât şi la promovarea educaţiei. De asemenea subliniază necesitatea protejării şi promovării prin punerea în valoare a acestui peisaj cultural ce continuă să se afle sub ameninţarea proiectului minier de exploatare în carieră deschisă.

Gânduri şi impresii

Mirela, unul dintre cei care au pus suflet la organizarea serii din Toronto, ne-a împărtăşit câteva gânduri: “ Sunt astăzi aici pentru că sunt în continuare îngrijorată pentru zonă, pentru ceea ce înseamnă acest tip de exploatate, pentru societate, pentru planetă. Ne bucurăm să vedem că există mobilizare în rândul tinerilor în special şi doar faptul că ne-am strâns, arată că lupta trebuie să continue pentru munţii Apuseni.

De asemenea, ceea ce se întâmplă în Certej este îngrijorător. Vrem ca aceste evenimente să fie un mesaj simbolic transmis corporaţiilor ca nu pot să vină într-o zonă să facă ce vor ei. Un mesaj puternic este de asemenea rezistenţa oamenilor la fracturarea hidraulică. Nu suntem activişti or ecologişti, ci doar persoane îngrijorate de ce se se întâmplă acolo.

Ca şi o anecdotă, asta vară am fost în vizită la Roşia Montană şi am vrut să ne căutăm cazare. În drum spre Roşia Montană l-am sunat pe d-nul Eugen David, preşedintele Asociaţiei Alburnus Maior, care ne-a răspuns: “Eu nu sunt acasă, acum sunt cu fânul, sunaţi la vecini”. Răspunsul lui e atât de caracteristic oamenilor din zonă – arată preocupările şi simbioza lor cu natura. Când reprezentanţi ai companiei Golden Corporations au bătut la uşa dânsului , d-nul David a răspuns: eu nu am simţit nici o criză, vaca a produs lapte în continuare, grădina a avut legume, am avut ce ne-a trebuit, chiar în ciuda crizei de care menţionaţi.

Aş vrea de asemenea să menţionez că strângem donaţii pe care le vom trimite în ţară, şi de asemenea colectăm semnături pentru scrisoarea pe care intenţionăm să o trimitem în ţară, prin care să ne arătăm dezaprobarea în legătură în începerea ilegală a activităţilor de exploatare de la Certej”.

Raluca, aflată printre participanţi – şi-a exprimat încrederea în efectele pe termen lung al acestor gen de activităţi. “E frumos că am venit şi am ajuns să fim ca o comunitate şi că ne menţinem spiritul viu. De exemplu, semnarea scrisorii pentru Certej, arată că sunt oameni cuprinşi de griji, arată că totul e conectat şi că indiferent unde suntem pe moment, ne pasă de ce se întâmplă în alte zone. Am avut şi am speranţa că o să fie mai bine şi că nu ne îndreptăm spre o formă a neo-colonianismului”.

Îngrijorările sunt desigur bine întemeiate, din moment ce se distinge clar existenţa pe plan mondial a unui efort comun al diferitelor corporaţii multinaţionale şi guverne de a cuceri financiar şi exploata pieţele emergente pentru profit.

În acest context, Iulia, una dintre participantele mai tinere, a împărtăşit câteva din impresiile pe care le-a strâns trăind şi crescând în România, în actualul context politic. “Toată copilăria am auzit pe părinţii mei, de câte ori erau alegeri, că merg să voteze răul cel mai mic. Dacă la început nu am înţeles prea bine ce înseamnă asta, pe măsură ce am crescut idea de-a vota răul cel mai mic m-a revoltat din ce în ce mai tare. Ceea ce s-a întâmplat la ultimele alegeri, este o confirmare a faptului că majoritatea tinerilor s-au trezit. Ei s-au dus la vot pentru că au vrut schimbare.

Motivul pentru care am venit aici, este că vrem să fim la curent cu ce se întâmplă, vrem să rămânem treji şi nu vrem să creadă guvernul că am obosit datorită protestelor. În continuare, rămânem activi şi treji şi urmărim cu atenţie ce se întâmplă în România”.

Chiar dacă datorită spaţiului limitat, numărul de persoane participante la "Ziua Roşia Montană în oraşul tău", din Toronto a fost relativ mic, activitatea şi suportul pe reţelele de socializare continuă să rămână puternic, activ şi atent.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe