"Nimeni nu e mai presus de lege". O nouă victorie în lupta pentru salvarea Parcului Lumea Copiilor

Societatea civilă a obţinut o nouă victorie în instanţă, în lupta pentru salvarea unei porţiuni retrocedate din parcul Lumea Copiilor - Bucureşti, unde un controversat dezvoltator imobiliar a tăiat sute de copaci pentru a ridica un cartier de locuinţe.
Construcţie în Parcul Lumea Copiilor.
Construcţie în Parcul Lumea Copiilor. (Dumitru Lupescu)

Curtea de Apel Bucureşti a respins, joi, contestaţia în anulare formulată de Mărioara Micşunescu, proprietarul fostei porţiuni de parc devenită şantier de blocuri, faţă de o hotărâre anterioră a instanţei vizând refuzul Primăriei Bucureşti de a emite aviz de defrişare pentru respectivul teren.

Sentinţa prin care judecătorii consfinţesc faptul că Primăria a fost îndreptăţită să refuze emiterea avizului de defişare este definitivă şi a fost publicată vineri pe portalul instanţei.

"Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat explicit în vară că terenul este spaţiu verde amenajat, deci nu se poate nici defrişa nici construi pe el. În procesul soluţionat ieri a fost o încercare disperată a investitorilor de a obţine un recurs extraordinar. Rămâne problema de fond: nu funcţionează instituţiile de control, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Prefectul şi Parchetul. E inadmisibil ca lucrările ilegale să fie stopate prin acţiunea unor ONG-uri, când toată media a relatat abuzul de ani de zile. Nu e normal să aglomerăm instanţele cu tot ce nu fac instituţiile. Nu e normal să avem corupţie imobiliară şi niciun corupt condamnat.", a declarat pentru Epoch Times, Nicuşor Dan, preşedinte al Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, ONG care alături de Eco-Civica şi de o asociaţie de proprietari din imediata vecinătate a şantierului au fost intervenienţi în acest proces.

Miza procesului intentat de proprietarul terenului Primăriei Bucureşti, de partea căreia a intervenit societatea civilă, este avizul de defrişare, în lipsa căruia investitorul nu are dreptul să taie copaci pentru a-şi ridica clădirile fără a risca dosar penal.

Reamintim că, în mai 2014, locuitori din strada Pridvorului au fost scoşi din casă de zgomotul buldozerelor carea rădeau copacii de pe felia de parc retrocedată, în condiţii dubioase Marioarei Micşunescu. Revoltaţi de distrugerea zonei, cetăţenii şi ONG-urile au sesizat Garda de Mediu, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Poliţia locală Sector 4, autorităţile constatând că S.C. Construcţii Locuinţe Noi CHI SRL, dezvoltatorul proiectului, nu deţinea aviz de defrişare şi practic a pus ilegal copacii la pământ.

Dezvoltatorul s-a ales cu o amendă de 40.000 de lei, pe care de altfel a şi contestat-o în instanţă, magistraţii Judecătoriei Sector 4 dându-i câştig de cauză.

În pofida amenzii şi a lipsei avizului de defrişare, tăierile de copaci au continuat, apogeul fiind atins în iulie 2014, când peste 200 de copaci au fost puşi la pământ pentru a face loc clădirilor S.C. CONTRUCTII LOCUINTE NOI CHI S.R.L. Pentru această faptă, dezvoltatorul s-a ales cu o nouă amendă de 100.000 de lei din partea Gărzii Naţionale de Mediu, sesizată de cetăţeni. Aceştia îşi exprimă acum speranţa că, măcar de data aceasta, dezvoltatorul, care a contestat şi această cea de a doua amendă, nu va mai fi "iertat" de judecători.

"Sperăm că sentinţa pronunţată de Curtea de Apel să ajute în dosarul amenzii de 100.000 de ron (dosar nr. 23960/4/2014) deschis pentru defrişarea masivă din 31 iulie 2014", şi-a exprimat speranţa dl Dumitru Lupescu, unul dintre vecinii parcului care, alături de alţi vecini şi de ONG-uri, luptă prin tribunale pentru oprirea construcţiilor din parc şi readucerea terenului la forma iniţială.

În ceea ce priveşte procesul de astăzi, Dl Lupescu reaminteşte că defrişarea parcului a fost făcută cu ignorarea crasă a legii. De altfel, cetăţenii şi ONG-urile au reuşit să obţină în instanţă, într-o primă fază o ordonanţă preşedinţială care interzice orice fel de defrişare pe teren şi, ulterior, pe 20 octombrie a.c., suspendarea autorizaţiei de construirea a blocurilor de locuinţe în care dezvoltatorul a început să vândă deja apartamente.

Scurt istoric al avizului de defrişare

În 2012, la cererea proprietarului terenului, Mărioara Micşunescu, s-a făcut o inventariere a materialului vegetativ, constatându-se că pe teren sunt 415 copaci, 64 arbuşti şi 70 de metri liniari de gard verde. În 2013, Mărioara Micşunescu a cerut aviz defrişare pentru 395 arbori din cei 415, aviz pe care Primăria Municipiului Bucureşti i l-a refuzat, având în vedere că ordonanţa 114/2007 interzice clar schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism indiferent de regimul juridic al acestora.

Cum Direcţia de Mediu a PMB i-a refuzat avizul de defrişare, Mărioara Micşunescu a intentat o acţiune în contencios, însă a pierdut şi în acţiunea pe fond şi la apel. Joi, Curtea de Apel a pronunţat sentinţa în dosarul 4091/2/2015, respingând contestaţia prin care Mărioara Micşunescu cerea Primăriei Municipiului Bucureşti să emită avizul şi să-i plătească daune morale de 50.000 EURO, dând dreptate PMB şi intimatilor-intervenienţi Salvati Bucurestiul, Eco Civica si Asociatia de proprietari din zonă.

"Victoria de astăzi demonstrează că nimeni nu e mai presus de lege. Justiţia o fi ea oarbă, dar mai are şi oameni care deschid ochii la adevăr", a comentat Dumitru Lupescu decizia luată de magistraţi, adăugând că atât el cât şi vecinii săi îşi vor continua demersurile până când terenul va fi readus la forma iniţială, cea de parc.

Între timp, oamenii vor trebui să dea cu subsemnatul la secţia de poliţie din cartier, fiind puşi pe drumuri pentru a explica în ce calitate au cerut Poliţiei naţionale să verifice încetarea lucrărilor pe şantierul din Pridvorului, în urma unei sentinţe judecătoreşti prin care autorizaţia de construcţie a clădirilor a fost anulată în instanţă.

"S-a notificat Poliţia naţională, secţia de competenţa teritorială, asupra faptului că în zonă s-a dat o hotărâre judecătorească care trebuie urmărită, încălcarea acesteia fiind faptă penală. Şi acum suntem chemaţi la Secţia 14 Poliţie să dezvoltăm ideea în ce calitate şi de ce." , acuză dl Lupescu.