În ceea ce priveşte apele uzate, conform statisticilor europene România se află în cea mai gravă situaţie din Uniune. În anul 2010, în 4 dintre cele 8 euroregiuni româneşti apele uzate generate rămâneau necolectate în proporţie peste 50%. În regiunile unde apele uzate erau totuşi colectate, doar 10-25% din volumul colectast era supus unui tratament riguros. Principala problemă care se ridică este că mare parte din apele netratate sau tratate prost ajung în râuri.
WC în curte şi 16% abandon şcolar: România anului 2014
În România anului 2014 peste jumătate din români au încă WC-ul în curte, o familie din două nu are niciun salariat printre membrii săi, rata de abandon şcolar sare de 16% şi, una peste alta, după bulgari, suntem cel mai sărac popor din UE, scrie HotNews
alte articole
Sate sărace (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)
În România anului 2014 peste jumătate din români au încă WC-ul în curte, o familie din două nu are niciun salariat printre membrii săi, rata de abandon şcolar sare de 16% şi, una peste alta, după bulgari, suntem cel mai sărac popor din UE, scrie HotNews, centralizând măsurători Eurostat, rapoarte UE şi date ale Institutului Naţional de Statistică.
Acest tablou sumbru este, paradoxal, al unei ţări în care UE a pompat, în perioada 2007 - 31 martie 2014 aproape 14 miliarde de euro, bani destinaţi dezvoltării României ca sold pozitiv după scăderea contribuţiei ţării la bugetul UE.
Al doilea cel mai sărac popor din UE
Potrivit celor mai recente date Eurostat, românii au în medie o putere de cumpărare de 54% din media europeană, penultima din UE, sub noi aflându-se doar Bulgaria, cu 47% din PIB-ul pe cap de locuitor ca putere de cumpărare al UE.
De asemenea, cel de al şaselea raport asupra coeziunii economice, sociale şi teritoriale, emis miercuri de Comisia Europeană, arată că în 6 din cele 8 regiuni de dezvoltare în care este împărţită România produsul intern brut pe cap de locuitor ca putere de cumpărare este sub 50% din media Bucureşti-Ilfov era singura regiune românească peste media europeană ca PIB pe cap de locuitor, în timp ce Regiunea Vest (cu judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara) era unica zonă din România cu PIB pe locuitor ca putere de cumpărare situat între 50% şi 75% din media UE .
Menţionăm în context că, la nivelul Uniunii Europene, în perioada 2009-2012, pe fundalul crizei economice, procentul persoanelor aflate în stare de sărăcie severă a crescut de la 8% la 11%. În România însă, în anul 2011, 30% din populaţie era în stare de sărăcie severă, procentul fiind mai mare doar în Bulgaria: 44%.
Ca particularitate, atrage atenţia HotNews, în România şi, în genere în ţările foste comuniste, populaţia săracă este grupată mai degrabă în mediul rural şi în oraşele mici, în timp ce în vestul Europei persoanele sărace se află mai degrabă în marile metropole.
Din acest punct de vedere, gradul redus de urbanizare din România este sinonim cu sărăcia şi subdezvoltarea socio-economică a populaţiei ţării: numai zona Bucureştiului şi Ilfovului are statut predominant urban, 16 judeţe sunt intermediare, iar 24 sunt predominant rurale.
Una din două familii nu are niciun salariat
Aproape una din două familii din România nu are niciun membru salariat, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, prezentate pe blogul ziaristului Dan Popa. 3,6 milioane de familii din 7,4, câte numără România, potrivit INS, nu are niciun membru salariat/angajat. Alte 2,1 milioane de familii au un singur membru salariat/angajat.
În aprilie 2014, în România erau 4,4 milioane de salariaţi, un sfert din aceştia lucrând în sectorul bugetar, potrivit datelor de la Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor.
Educaţia
Aproximativ 22% din populaţia cu vârste de 25-64 de ani a României are doar educaţie scăzută, România situându-se pe la mijlocul clasamentului european în această privinţă. Ţara noastră stă mult mai bine decât Portugalia, de exemplu, unde ponderea celor cu educaţie scăzută este de 60%, dar mai rău decât Bulgaria unde procentul celor cu nivel scăzut de educaţie este de circa 18%, decât Ungaria, unde doar 17% sub slab educaţi.
Ţările cu cei mai educaţi cetăţeni sunt Letonia, Cehia şi Slovacia, unde ponderea populaţiei cu nivel scăzut de educaţie se situează între 5-8%.
În privinţa adulţilor cu studii superioare, România are cea mai mică pondere a acestei categorii în rândul persoanelor cu vârste între 25 şi 64 de ani: circa 15% la nivel naţional, în anul 2013.
O altă cifră îngrijorătoarea este cea reflectând abandonul şcolar, care, în perioada 2011-2013, a depăşit 16% la categoria de vârstă 18-24 de ani, în 4 dintre cele 8 regiuni ale României. Ne întrec în această privinţă doar Portugalia şi Spania care au mai multe regiuni cu nivelul maxim al abandonului şcolar.
Cei care nu abandonează şcoala ies în schimb din ea fără să deţină abilităţi prea mari. La testele PISA, care măsoară capacitatea practică în scriere, matematică şi ştiinţe, peste 30% dintre elevii români de 15 ani s-au clasat sub nivelul al doilea din şase. Dintre statele membre UE, doar Bulgaria şi Cipru, au mai obţinut rezultate atât de slabe.
WC în curte şi ape uzate netratate
Potrivit unui buletin INS din 18 iulie 2014, în anul 2013, doar 9.342.026 de români aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, ei reprezentând 46,8% din populaţia ţârii. Restul de 53,2% nu au acces la un sistem de canalizare.
Statul de drept
În anul 2012, anul în care USL a încercat să acapareze toate puterile în stat, România era penultimă în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei, în ceea ce priveşte percepţia populaţiei asupra statului de drept, conform unui studiu al Băncii Mondiale, citat de raportul european. Indicatorul statului de drept măsoară percepţia publică asupra modului în care sunt aplicate legile.
În privinţa percepţiei populaţiei asupra eficienţei guvernării, România se află pe ultimul loc în UE.
Ceauşescu - cel mai "bun" preşedinte
Pe acest fundal de neîncredere în eficienţa guvernării, sărăcie, lipsa de educaţie etc. un barometru INSCOP făcut public in 17 iulie 2014 relevă că fostul dictator comunist Nicolae Ceauşescu ocupă primul loc în topul celor mai buni preşedinti ai ţării, 24,7% dintre românii intervievaţi cu ocazia sondajului considerându-l cel mai potrivit preşedinte pe care l-a avut România, urmat de Ion Iliescu, Traian Băsescu şi Emil Constantinescu pe locul 4.
Potrivit unor sociologi consultaţi de HotNews, această percepţie este o falsă pozitivare a lui Ceauşescu, "asociat cu o perioadă percepută ca mai ordonată din punct de vedere al vieţii cotidiene, dar ale cărei lipsuri s-au mai uitat."
De-a lungul anilor ce au trecut, loviţi de sărăcie, bombardaţi de informaţii despre corupţia celor ce ar trebui să asigure ordinea în stat, românii au uitat în mare măsură amintirea iernilor reci fără căldură în calorifere, cozile nesfârşite la alimente, magazinele goale, pâinea pe cartela şi faptul că libertatea de gândire şi conştiinţă erau considerate crime iar exprimarea opiniilor "nepotrivite" despre regim era pedepsită cu aruncarea în închisorile securităţii unde mulţi au intrat pe propriile picioare şi au ieşit ologi sau în sicriu.
