Poliţiştii dau în judecată IGPR-ul. Acuză că sunt puşi să spele toalete şi podele. Cer daune

Reprezentanţii sindicatului poliţiştilor Diamantul anunţă că au dat în judecată Inspectoratul de Poliţie Judeţean Galaţi şi Inspectoratul General al Poliţiei Românie (IGPR) pentru discriminarea poliţiştilor prin refuzul persistent de le asigura acestora condiţii minime de igienă şi curăţenie la posturile de poliţie comunale.
Mai exact, Diamantul acuză că poliţiştii gălăţeni din medul rural sunt obligaţi să
- Cureţe şi să igienizeze toaletele, multe dintre ele simple latrine insalubre amplasate în curtea posturilor
- Spele pardoselile, să şteargă praful, să spele geamurile
- Manevreze deşeurile menajere fără echipament de protecţie adecvat
- În multe cazuri unde încălzirea se face cu sobe, să spargă lemne, să cureţe cenuşa şi să facă focul
"Discriminarea este evidentă şi flagrantă. În timp ce la sediile structurilor IPJ Galaţi din oraşe există personal contractual angajat pentru curăţenie sau contracte cu firme specializate, la posturile de poliţie comunale această facilitate de bază lipseşte cu desăvârşire. Poliţiştii din mediul rural sunt astfel trataţi ca nişte angajaţi de rangul doi, cărora li se refuză condiţiile minime de demnitate profesională asigurate colegilor lor din mediul urban", se arată în cererea de chemare în judecată.
În consecinţă, Diamantul cere instanţei să constate că poliţiştii gălăţeni de la secţiile respective sunt victime ale unei hărţuiri morale la locul de muncă (mobbing instituţional), precum şi ale unor tratamente degradante contrare art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi ale muncii forţate în sensul art. 4 din aceeaşi Convenţie, prin obligarea sistematică şi continuă de a presta activităţi de curăţenie şi igienizare incompatibile cu statutul lor profesional şi demnitatea umană.
Ei cer instanţei să dispună remedierea situaţiei şi, de asemenea, să oblige pârâţii să plătească daune morale poliţiştilor afectaţi. Concret, ei cer:
Obligarea pârâţilor, în solidar, la încetarea imediată şi definitivă a comportamentului ilicit şi la luarea măsurilor administrative şi bugetare necesare pentru asigurarea, în termen de 60 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, a condiţiilor de igienă şi curăţenie corespunzătoare la toate posturile de poliţie comunale unde îşi desfăşoară activitatea reclamanţii, compatibile cu demnitatea umană şi standardele minime de civilizaţie, prin personal specializat (angajat sau contractat) şi prin furnizarea constantă şi suficientă a materialelor igienico-sanitare obligatorii conform legii.
Obligarea pârâţilor, în solidar, la plata de daune materiale reprezentând contravaloarea muncii necalificate de îngrijitor/femeie de serviciu prestată de fiecare reclamant în afara fişei postului şi a atribuţiilor legale, pe care o cuantificăm la suma de 1.000 lei lunar pentru fiecare reclamant, calculate pentru perioada ultimilor trei ani anteriori introducerii acţiunii şi până la data încetării efective a practicii discriminatorii.
- Obligarea pârâţilor, în solidar, la plata de daune morale în cuantum de 1000 lei/lună pentru fiecare reclamant, calculate pentru perioada ultimilor trei ani anteriori introducerii acţiunii şi până la data încetării efective a practicii reprezentând compensaţia echitabilă pentru prejudiciul de imagine, suferinţa psihică, umilinţa şi discreditarea profesională suferite prin obligarea sistematică de a efectua munci degradante în uniforma de poliţist, adesea sub privirile membrilor comunităţii pe care au jurat să o servească cu demnitate.
Obligarea pârâţilor, în temeiul art. 26 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000, ca măsură de reparaţie morală cu caracter public şi în scopul prevenirii repetării unor astfel de fapte, să publice pe cheltuială proprie, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, un rezumat al acesteia pe paginile oficiale de internet ale IPJ Galaţi şi IGPR, menţinându-l vizibil pe prima pagină timp de minimum 6 luni de zile, precum şi în două ziare de largă circulaţie la nivel naţional, precizând în mod explicit recunoaşterea caracterului discriminatoriu al practicii şi angajamentul de a nu o mai repeta.
"Reclamanţii noştri au trăit decenii într-un sistem instituţional care i-a condiţionat psihologic să accepte inacceptabilul, să normalizeze anormalul şi să considere că umilinţa face parte din 'datoria' lor. Acţionarea de acum reprezintă tocmai acea 'luptă anevoioasă pentru a se elibera' despre care vorbeşte Mill – nu e întârziere nejustificată, ci procesul firesc de emancipare dintr-o situaţie de mobbing sistemic", punctează Diamantul.
Cererea de chemare în judecată poate fi accesată aici.