Watchdog.md: Toate argumentele invocate pentru amânarea anticipatelor, paravan folosit de cei care se tem să piardă puterea

Mişmaşurile şi circul organizate în actualul Parlament au demonstrat, în opinia celor de la watchdog.md, odată în plus, că acest legislativ trebuie dizolvat. Stabilitatea, necesitatea unui Guvern toate argumentele invocate pentru amânarea anticipatelor nu sunt decât un paravan după care se ascund cei care se tem să piardă puterea, au mai specificat experţii.

În context, aceştia au specificat că potrivit sondajelor, în jur de 70 la sută dintre cetăţenii Republicii Moldova, îşi doresc alegeri parlamentare anticipate în acest an. Cu toate acestea, mai multe forţe politice din actualul legislativ vor să evite alegerile şi susţin că acest scrutin anticipat nu va schimba esenţial nimic.

Potrivit unei investigaţii watchdog, cei mai vocali împotriva alegerilor anticipate s-au arătat în ultimele luni reprezentanţii Pro-Moldova în frunte cu Andrian Candu, fost preşedinte al Parlamentului şi finul de cununie al lui Vlad Plahotniuc.

„Eu am o altă opinie în privinţa alegerilor anticipate şi vă spun de ce. La ora actuală în Parlament sunt şi oameni destui, şi forţe care încă mai pot face ceva pentru ţară. Haideţi să ne gândim, dacă mâine sunt organizate alegeri anticipate cine vor veni în Parlament? Maia Sandu cu PAS, da, ok, bravo, dar mai departe?

Formaţiunea ŞOR? Partidul Nostru al lui Usatîi? Eu înţeleg că Usatîi acum se bucură de popularitate că a participat în alegerile prezidenţiale, dar Usatîi cu bădărănia sa, să facă politică în Republica Moldova? Hai, să fim serioşi. Socialiştii să vină? Să ne trezim cu o coaliţie Şor, Usatîi şi socialiştii?”, a declarat Candu într-un interviu pentru UNIMEDIA.

O retorică asemănătoare are şi deputatul Sergiu Sîrbu care după ce a părăsit Partidul Democrat şi a trecut la „Pro-Moldova împreună cu Candu, ulterior s-a alăturat deputaţilor lui Ilan Şor în aşa-zisa platformă „Pentru Moldova”. În opinia lui Sîrbu, anticipatele nu sunt prioritatea numărul unu. „Prioritatea numărul unu pentru noi sunt oamenii, salariile, pensiile, de rezolvat criza pandemică şi de adus vaccinul”, a menţionat Sîrbu în cadrul emisiunii „Politica” de la TV8.

Cei din Partidul Democrat îşi doresc şi ei amânarea alegerilor cel puţin până la toamnă, chiar dacă susţin că acest Parlament este unul compromis din cauza traseismului politic al deputaţilor.

„Soluţia pe care o propunem noi este să se elaboreze un plan anticriză scurt cu câteva elemente. Ce facem în domeniul sănătăţii? Ce facem cu economia? Poate câte ceva rapid în justiţie şi pregătirea terenului pentru alegeri parlamentare anticipate. Să înainteze un candidat la funcţia de prim-ministru şi un cabinet de miniştri apolitic, dar o echipă profesionistă. Să spună din start că această echipă vine la Guvern pe 3-4 luni de zile pentru a pune în aplicare acest plan”, a declarat liderul PD, Pavel Filip în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Între timp, liderul socialiştilor, Igor Dodon, deşi se declară pentru organizarea unui scrutin anticipat în iunie, prognozează o nouă criză politică, se mai arată în analiza celor de la watchdog.md.

„Actualul preşedinte al ţării, care a dat dovadă şi la această etapă că nu poate face compromisuri, nu poate discuta cu partidele politice, poate să aibă o poziţie similară şi după alegerile din luna iunie. Dacă vor fi alegeri parlamentare anticipate, vor fi în luna iunie. În cazul acesta am putea avea un nou blocaj în Parlament care ne-ar costa 110-120 de milioane de lei, pentru că atât costă alegerile parlamentare anticipate”, a declarat Dodon în emisiunea sa săptămânală „Preşedintele Igor Dodon răspunde”.

Totuşi, ţinând cont de sondajele disponibile, inclusiv cele realizate de case apropiate socialiştilor, aceste partide chiar au toate motivele să se teamă de alegeri anticipate.

„Până şi ultima cercetare realizată de iData, companie deţinută de Mihai Bologan, fratele deputatului socialist Victor Bologan, arată că PAS ar lua cele mai multe mandate în cazul anticipatelor. Potrivit iData, PAS ar acumula 44 de mandate, în timp ce Platforma DA ar fi aproape de trecerea pragului electoral. Iar asta fără voturile în diasporă, care în mod normal poate furniza cel puţin 10 mandate. Aşadar, dreapta pro-europeană ar putea să obţină o majoritate parlamentară”, consideră experţii.