Vot istoric: Legea lustraţiei şi Legea imprescriptibilităţii crimelor comuniste au fost adoptate în Parlament

Legea lustraţiei a fost votată marţi în Camera Deputaţilor - forul de decizie al Parlamentului - cu 167 de voturi pentru. Legea a întâmpinat o slabă opoziţie, cu numai 4 abţineri şi 1 vot împotrivă. Restricţiile legii se aplică pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în Partidul Comunist şi stat.

Cei care au fost membri ai guvernelor în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 nu vor mai putea ocupa funcţii de miniştri sau consilieri de stat. Dispoziţiile legii se aplică şi pentru cei care au deţinut funcţii în PCR sau UTC şi în organele centrale şi locale, precum şi preşedinte sau vicepreşedinte în consiliile populare judeţene.

Mulţi deputaţi au precizat faptul că această lege este necesară la 22 ani de la evenimentele din decembrie 1989, evenimente care s-au soldat cu căderea regimului comunist în România.

Modificări la Legea Lustraţiei

Comisia juridică şi Comisia pentru drepturile omului au adoptat, marţi, mai multe modificări la Legea lustraţiei.

Membrii comisiilor au definit mai clar persoanele care au făcut parte din regimul represiv comunist. Acest lucru a fost necesar pentru a fi în conformitate cu Decizia Curţii Constituţionale, care a constatat neconstituţionalitatea unor articole din forma veche.

Legea în forma actuală prevede că persoanele lustrate trebuie să fi ocupat funcţii politice retribuite de PCR în principalele structuri ale aparatului comunist.

În concluzie, sunt incluse în categoriile de lustrabili cei care au fost membri ai guvernelor - miniştri, secretari de stat, prim-adjuncţi şi adjuncţi ai miniştrilor - precum şi cei care au deţinut funcţii de partid - prim-secretar, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte sau vicepreşedinte în consiliile populare judeţene, UTC, membrii Colegiului Central de partid sau Comitetului Central.

În această categorie sunt incluse şi persoanele care au făcut parte din structurile fostei Securităţi sau au colaborat cu poliţia politică.

Restricţiile legii se referă şi la persoanele care au ocupat funcţii de preşedinte sau preşedinte de secţii la Tribunalul Suprem, procuror general sau procuror general adjunct.