Teodor Mărieş continuă greva foamei până când Parlamentul va adopta modificările la legea revoluţionarilor

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Doru Mărieş, a anunţat, marţi, că se află de 79 de zile în greva foamei şi nu va renunţa la această formă radicală de protest, până când Parlamentul nu va adopta trei proiecte legislative susţinute de Asociaţie, respectiv Legea lustraţiei, Legea privind imprescriptibilitatea crimelor din perioada regimului comunist şi modificarea Legii 341/2004 - a "recunoştinţei" pentru revoluţionari.

În cadrul unei conferinţe de presă, Teodor Mărieş a declarat că este hotărât "să meargă până la capăt".

De altfel, Teodor Mărieş şi-a dat jos hainele, pentru a arăta starea extremă de slăbire în care se află.

El a arătat că pe 20 ianuarie 2011, Asociaţia 21 Decembrie 1989, Blocul Naţional al Revoluţionarilor şi CNS Cartel Alfa au semnat un protocol cu reprezentanţii PDL Ioan Oltean şi Mircea Toader, prin care s-a convenit ca, până cel târziu 8 februarie 2011, modificările aduse Legii 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii martiri, să intre în dezbaterea Plenului Camerei Deputaţilor.

Cu toate acestea, Legea 341/2004 şi celelalte două proiecte nu au trecut de comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor.

Cea mai importantă modificare adusă Legii 341/2004 este aceea că vor fi consideraţi "luptători cu merite deosebite" şi vor primi indemnizaţii doar acei revoluţionari care au luptat împotriva regimului comunist până pe data de 22 decembrie 1989.

"Noi am luptat împotriva unui regim comunist criminal şi am participat la o revoluţie anticomunistă. Ce a urmat după seara zile de 22 decembrie 1989 a fost o revoluţie de catifea, susţinută de grupurile de influenţă filo-ruse, din jurul lui Ion Iliescu", a declarat Mărieş.

De asemenea, militarii nu vor mai intra sub incidenţa acestei legi, în consecinţă vor fi retrase aproximativ 2.000 de certificate de revoluţionar atribuite angajaţilor Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, urmând ca dosarele de revoluţionar ale acestora să fie evaluate de ministerele respective, care vor hotărî şi acordarea unor indemnizaţii.

"Vrem să facem o separare a participării civililor de cea a Armatei. Trebuie să spunem că militarii au acţionat la ordin, au plecat cu încărcătoarele pline şi s-au întors în cazărmi cu minus 20 de milioane de cartuşe, folosite mai ales în Bucureşti. Angajaţii din Ministerul Apărării şi de la Interne au acţionat în interesul partidului, pe când noi am ieşit să schimbăm un regim", a adăugat Teodor Mărieş.

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989 este nemulţumit şi de faptul că în Parlament a fost blocat un proiect de lege ce prevede imprescriptibilitatea crimelor din perioada regimului comunist, inclusiv a evenimentelor din decembrie 1989.

Potrivit lui Mărieş, proiectul de lege se bazează pe o decizie CEDO, care a statuat că infracţiunile de omor nu se pot prescrie, însă autorităţile române nu au dorit să introducă acestă prevedere în noul Cod penal.