Proiectul Legii lustraţiei, adoptat pe articole de deputaţi

Proiectul Legii lustraţiei, care are în vedere interzicerea unor drepturi pentru cei care au făcut parte din aparatul de partid în vremea regimului comunist, a fost adoptat marţi pe articole de plenul Camerei Deputaţilor - for decizional în acest sens.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil iniţial din partea Guvernului. Mai mulţi deputaţi au apreciat că această lege este necesară la 22 ani de la evenimentele din decembrie 1989 care au marcat căderea regimului comunist.

"UDMR susţine votarea acestui proiect de lege. După mai bine de 20 de ani (n.r. - de la Revoluţie), avem nevoie de aceste dispoziţii", a argumentat deputatul UDMR Mate Andras în cadrul dezbaterilor generale.

Deputatul PDL Clement Negruţ s-a întrebat retoric "cum ar fi fost" dacă Punctul 8 de la Timişoara ar fi devenit obligativitate. "Este o întrebare la care, din păcate, nu vom găsi răspuns niciodată. E bine totuşi şi din punct de vedere personal sunt mai mult decât bucuros că mă aflu printre cei care vor vota această lege, o lege care în opinia mea era necesară", a adăugat el.

Deputaţii au acceptat două amendamente.

Astfel, cei care au făcut parte din fostul UTC nu vor fi lustrabili. Al doilea amendament este ca un fost procuror comunist care a făcut poliţie politică să nu mai facă parte din actuala viaţă politică şi să ocupe funcţii publice.

Cele două amendamente au aparţinut deputaţilor Mircea Toader (PDL), Mate Andras (UDMR) şi Mircea Grosaru - minorităţi naţionale.

Mircea Toader le-a solicitat colegilor săi să scoată din text acel amendament care se referă la membrii şi membrii supleanţi ai conducerii UTC. Grupul UDMR nu a susţinut acest amendament, apreciind că cei care au făcut parte din Comitetul central al UTC "ar trebui să stea deoparte".

Al doilea amendament a fost propus de deputaţii Mate Andras şi Mircea Grosaru şi respins de Comisia Juridică, fiind acceptat doar ca procurorii cu funcţii de conducere să intre sub prevederile Legii lustraţiei.

"În Comisia Juridică am susţinut un amendament, împreună cu Mircea Grosaru, şi ţin minte că un domn care a fost condamnat pe nedrept şi a stat opt ani în puşcărie ne-a implorat în genunchi să susţinem şi să votăm acest amendament. După 22 de ani nu pot accepta ca un fost procuror comunist, care a făcut poliţie politică, care a început anchetarea cetăţenilor români care au luptat împotriva comunismului, persecutaţi inclusiv în 1956, şi până în "89, verificaţi, să fie ales acum în Parlamentul României sau să fie numit la Consiliul Judeţean sau local. Este inacceptabil. La mine, în Cluj, un fost procuror comunist are acum o pensie de 90 milioane lei vechi, iar Doina Cornea abia ajunge la 15 milioane lei vechi. Este inacceptabil! Vă rog respectuos şi mulţi colegi înţeleg şi vor susţine ca foştii procurori comunişti să nu mai facă parte din actuala viaţa politică. Ar fi imoral să votăm altfel", a argumentat Mate Andras.

Legea lustraţiei, adoptată în urma unui vot al parlamentarilor PDL şi PNL, a fost declarată, ulterior, neconstituţională şi acum a fost amendată pentru a fi pusă în acord cu prevederile Constituţiei.

Propunerile de amendare, însuşite de Comisia juridică din Camera Deputaţilor, au fost făcute de Societatea Timişoara şi Asociaţia 21 Decembrie.

Potrivit proiectului de lege, printre categoriile de persoane considerate că au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist din perioda martie 1945 - decembrie 1989 sunt activiştii de partid, directorii de publicaţii şi edituri, precum şi procurorii cu funcţii. Acestora, potrivit Legii lustraţiei, ar urma să li se interzică pentru o perioadă de cinci ani dreptul de a candida şi a deţine funcţii publice.